Toate celelalte state - în afara Austriei - susţin aderarea României, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu pentru publicaţia austriacă Der Standard publicat vineri.
Ciolacu: „Spania va pune aderarea României la Schengen pe agenda Consiliului UE din decembrie 2023”
El a afirmat că va da în judecată Austria dacă îşi va exercita din nou abuziv dreptul de veto împotriva aderării României la Schengen.
„În cazul în care cancelarul (Karl) Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca în calitate de prim-ministru să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare”, a spus Ciolacu. Potrivit premierului, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB.
Un precedent periculos pentru unitatea Europei
Însă, în opinia sa, cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent.
„În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru”, a spus Marcel Ciolacu.
Citește și: Eugen Tomac: „România poate merge de maine la CJUE. Asta e singura cale pentru a adera la Schengen”
El a relevat în interviu că Nehammer a informat autorităţile române abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE din decembrie 2022 că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române.
Migranții care vin prin românia - o minciună vieneză
„Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă. De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect”, a susţinut şeful executivului român.
Citește și: România va ataca Austria la Curtea de Justiție pentru blocada la Schengen. Ciolacu: „Categoric, da!”
„Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE.
Adevărul pe care Austria refuză să îl vadă
Prin Balcanii de vest (granița sârbo-ungară și sârbo- croată) au intrat în 2022 de 655 de ori mai mulți migranți decât prin Marea Neagră.
Astfel, potrivit datelor Frontex, instituția care gestionează frontierele UE, în perioada ianuarie- septembrie 2022, pe ruta Mării Negre au intrat 196 de migranți, în timp ce pe ruta Balcanilor de vest au intrat 128.438.
Balcanii de Vest au fost din nou "cea mai activă rută de migraţie către UE", potrivit agenţiei, care a înregistrat aproximativ 140.000 de traversări ilegale în regiune - o creştere de 152% faţă de 2021.
Italia a înregistrat de asemenea o creştere semnificativă a sosirilor ilegale, Ministerul de Interne anunţând peste 98.000 de migranţi sosiţi cu barca până mijlocul lunii decembrie, în creştere de la aproximativ 63.000 între ianuarie şi decembrie 2021.
Citește și: Austria acuză România că a ascuns 75.000 migranți ca să poată adera la Schengen. Anchetă deschisă
Pe lângă ruta Balcanilor de Vest, ruta central-mediteraneană a fost cea mai activă anul acesta, migranţii încercând să ajungă cu barca în Italia, Spania sau Grecia, potrivit Frontex.
Conform așa-numitei reguli de la Dublin, țara în care un refugiat intră în UE și este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective.
