Creşte încrederea românilor în alegeri. Care sunt alegătorii care au această părere. Peste jumătate dintre români consideră că alegerile din acest an - locale, europarlamentare, prezidenţiale, parlamentare - vor fi organizate corect, arată un sondaj realizat de INSCOP.
Peste o treime consideră însă că alegerile vor fi organizate mai degrabă incorect, cel mai mare procent de respondenţi care nu cred în corectitudinea scrutinului, 41%, înregistrându-se în cazul alegerilor parlamentare.
Creşte încrederea românilor în alegeri. Care sunt alegătorii care au această părere
57.8% dintre români cred că alegerile europarlamentare şi locale de anul acesta vor fi organizate mai degrabă în mod corect, 38.2% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect, iar 4% nu ştiu sau nu răspund.
58.1% dintre respondenţi cred că alegerile prezidenţiale de anul acesta vor fi organizate mai degrabă în mod corect, 37.6% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect, iar 4.3% nu ştiu sau nu răspund.
Citeşte şi: Unde sunt cele mai strânse bătălii pentru primării.Tuță îi ia fața lui Clotilde la casele de pariuri
Cât priveşte alegerile parlamentare de anul acesta, 54.5% dintre cei intervievaţi cred că acestea vor fi organizate mai degrabă în mod corect, 41% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect, iar 4.5% nu ştiu sau nu răspund.
Cred că alegerile de anul acesta, indiferent de tipul lor - locale, europarlamentare, prezidenţiale, parlamentare - vor fi organizate în mod corect, mai ales votanţii PSD-PNL şi ai ADU, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din rural şi angajaţii la stat, conform News.ro.
Sunt de părerea contrarie mai ales în proporţii mai mari decât media populaţiei în special votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, cei cu un venit mai redus şi locuitorii din Bucureşti.
Citeşte şi: Ce meserie a avut cel mai în vârstă candidat la alegerile locale? Are 100 de ani și locuiește singur
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
