Săptămâna trecută, Senatul a adoptat proiectul de lege al Guvernului pentru modificarea Codului Penal şi a altor acte normative, pentru punerea în acord cu decizii ale Curţii Constituţionale, prin care pragul pentru abuzul în serviciu, care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, a fost stabilit la 250.000 de lei.
În Senat, proiectul de lege a trecut cu 78 de voturi pentru, adică ale PSD, PNL și UDMR, în timp ce senatorii neafiliați și cei ai USR s-au opus.
Proiectul adoptat de Guvern, trimis la Parlament în decembrie 2022, nu a prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, așa cum ceruse Curtea Constiuțională.
Citește și: LIVE Haos la New York. Donald Trump a fost arestat. A fost amprentat de poliție, dar nu încătușat
Cum s-a ajuns de la pragul de 250.000 de lei pentru abuz în serviciu la niciun prag
Votul din Senat a nemulțumit opinia publică, pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu fiind comparat cu cel pe care voia să-l impună Liviu Dragnea prin celebra ordonanță 13.
Cum camera decizională era Camera Deputaților, ieri pe la prânz, liderii coaliției PSD-PNL-UDMR, au căzut de acord să scadă pragul la 9.000 de lei, adică trei salarii minime pe economie, la propunerea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu.
Seara însă, Comisia Juridică din Camera Deputaților a renunțat, la pragul pentru abuzul în serviciu, dar și la votul pe care PSD și PNL îl dăduseră pentru eliminarea corupției dintre infracțiunile pentru care puteau fi folosite interceptările SRI.
Până la urmă deputații au votat modificările la Codul Penal în forma transmisă de Ministerul Justiției. Astfel, a fost eliminat pragul de 250.000 de lei, și nu a mai fost introdus niciun prag ceea ce face ca legea să nu respecte o decizie a CCR.
S-au înregistrat 168 de voturi pentru, 75 - împotrivă şi 20 de abţineri.
Proiectul introduce un articol controversat
Proiectul introduce, între altele, un articol nou, care a fost controversat, referitor la înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii.
Potrivit celor adoptate, "înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale
omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea mai multor infracţiuni şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări".
Infracţiunile în acest caz sunt cele contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică,
şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiunilor de corupţie, împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.
De asemenea, în acest caz trebuie respectate şi prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări. Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării,
precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, mai prevede proiectul adoptat.
Iniţial, în Comisia juridică, a fost aprobat un amendament, introdus de parlamentarii PNL, PSD şi UDMR, prin care se excludea folosirea acestor înregistrări în cazul infracţiunilor de corupţie şi
celor asimilate, dar după o dezbatere de două ore preşedintele comisiei, Laura Vicol, a anunţat că, în urma unei decizii în coaliţia de guvernare, toate amendamentele sunt retrase, fiind aprobat un raport cu forma proiectului venită de la Guvern.
„Vot pentru eliminarea tuturor amendamentelor votate la Senat, inclusiv acel prag stabilit. Propun un raport de adoptare pentru forma venită de la Guvern. În acest moment, pentru infracțiunea abuzului în serviciu nu mai este prag. A fost eliminat acest prag așa cum a solicitat societatea civilă”, a transmis Laura Vicol, președinta Comisiei Juridice.
Am muncit ca proștii până la ora asta
„Mi se pare inacceptabil că se aruncă în derizoriu un proiect foarte important. Parlamentul arată o incompetenţă crasă. (...). Am muncit ca proştii până la ora asta”, a spus Stelian Ion.
Întrebat dacă este justificat pragul de 9.000 de lei, Stelian Ion a spus că mai corect ar fi să avem niște repere la care să ne putem raporta în timp, cum ar fi salariul mediu pe economie.
Ce spune Curtea Constituțională
În decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 , la art. 75 se arată că:
„Curtea reţine că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a săvârşirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
Curtea constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu”.
Decizia a fost dată la 15 iunie 2016, constatase completul Curții Constituționale al cărei președinte era atunci actualul Augustin Zegrean.
