Citește și: Un bucureștean din 100 are loc în adăposturi în cazul unui atac inamic. Restul, în peșteri și grote
Un fost hotel de lux al Partidului Comunist Român în anii comunismului stahanovist din anii 50 situat într-un cartier ultracentral al Bucureștiului a devenit locul unde se retrag într-una din cele mai grase sinecuri, politicieni cu probleme penale sau înalți funcționari publici apropiați ai unor politicieni.
Din clădirea de la numărul 24 de pe strada Lev Toltstoi visează mulți politicieni sau înalți funcționari publici să iasă la pensie. Salariu consistent, putere pe măsură și o pensie fabuloasă.
Citește și: VIDEO Rușii au bombardat un bloc de locuințe din Harkov. Cel puțin șase civili au fost uciși
Sunt feriți de ochii presei, lucrând cu autoritățile de forță ale statului și veghind asupra modului în care autoritățile statului cheltuie anual circa 16-17 miliarde de Euro.
Un fost președinte al Curții de Conturi, fostul ministru PSD al finanțelor, Nicolae Văcăroiu, susținea că 40% din cheltuielile anuale ale statului ar fi furate. Teoretic Curtea de Conturi este ticsită de profesioniști ai finanțelor, în mod real este burdușită covârșitor de foști politicieni, majoritatea dintre ei aflați la finalul carierei.
Constituția României de după 89 a repus Curtea de Conturi acolo unde îi este locul, în ansamblul instituțiilor esențiale ale statului democratic: Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
La începuturi, Curtea de Compturi, cum se numea la 1866, era compusă dintr-un președinte, opt judecători, un procuror etc. Acum a ajuns să fie compusă majoritar din oameni susținuți și numiți de partidele politice.
Mai exact de PSD, care a dat sau a susținut numai puțin de 14 din cei 18 membri ai Curții.
Președintele, un vechi servant al PSD
Șeful Curții de Conturi este Mihai Busuioc, un controversat funcționar public acuzat de-a lungul anilor că a fost un servant docil al PSD.
Salariul său lunar anul trecut a fost de 29.000 lei (5900 Euro). Mihai Busuioc a fost mai mereu docil cu PSD, ultimul pe care l-a servit a fost chiar Liviu Dragnea pe vremea când conducea acest partid.
Chiar din poziția de șef al Curții de Conturi unde fusese numit de câteva luni, Busuioc a tras sforile ca, în 2019, să nu mai aibă loc un control chiar al Curții de Conturi la PSD pe terma cheltuirii de către acest partid a subvenției de la stat.
Ulterior, în urma unei anchete a Newsweek România, fostul trezorier al PSD de pe timpul lui Liviu Dragnea, Mircea Drăghici, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru că a cheltuit banii publici ai PSD în folos personal.
De altfel, recent au ieșit la iveală informații conform cărora Liviu Dragnea folosea banii din subvenția de la stat ai PSD pentru călătorii personale în insule exotice cu fosta concubină, Irina Tănase.
Soția șefului Curții de Conturi, Busuioc Iulia, este notar public și a câștigat în 2021, 500.000 lei din această activitate, cu peste 40% peste veniturile soțului.
Busuioc a pornit ca orice funcționar român de jos: În 2011, a fost numit de PSD membru în Consiliul de Administrație la companiile de stat Romgaz si Transgaz. Atunci și-a publicat și prima declarație de avere în calitate de director la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), unde tot PSD l-a numit.
De atunci are in proprietate un apartament modest de doar 88 metri patrati in Bucuresti. A fost anul în care, s-a căsătorit cu Busuioc Iulia care era și atunci notar când câștiga de patru ori mai puțin din veniturile raportate în 2022.
De atunci a trecut printr-o serie de sinecuri guvernamentale până a atins-o pe una dintre cele mai râvnite: președinte al Curții de Conturi a României.
Busuioc este secondat de doi vicepreședinți: Ilie Sîrbu, fost senator și ministru al agriculturii, și Vasile Cosmin Nicula, fost parlamentar. Ambii au rădăcini adânci în PSD.
Ilie Sârbu este tatăl fostului deputat PSD, Daciana Sârbu, căsătorită cu fostul premier al României și fost președinte al PSD, Victor Ponta.
A început ca agricultor în vestul țării alături de o serie de investitori germani. După ce a ocupat o serie de poziții la nivel local în Timișoara a făcut pasul în politica mare la București în timpul guvernării lui Adrian Năstase fiind parașutat direct în fotoliul de la ministerul agriculturii.
Sârbu a reușit să fie numit și votat de către Parlament în 2015
A fost și în vizorul DNA, în dosarul celebru al retrocedărilor în care a fost condamnat fosta eminență cenușie a PSD, Viorel Hrebenciuc, însă dosarul său a fost disjuns și și-a pierdut urma din 2014 și până astăzi.
“Începând din anul 2013, inculpatul Hrebenciuc Viorel i-a solicitat suspectului Sîrbu Ilie, care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid politic, să-i transmită mesaje obligatorii lui Crăciunescu Adam, directorul general al Romsilva, membru în cadrul aceluiași partid politic, referitoare la modul în care instituția condusă de acesta din urmă trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 43.277 ha pădure situată pe Valea Trotușului, în acest fel obținându-se foloase necuvenite de către inculpatul Paltin Gheorghe Sturdza”, susțineau procurorii DNA.
Aceștia l-au trimis pe Ilie Sârbu, pe atunci senator PSD, în judecată pentru folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat.
Deși la vremea nominalizării sale la Curtea de Conturi dosarul său nu era închis, Sârbu a reușit să fie numit și votat de către Parlament în 2015. Procurorii i-au clasat acest dosar lui Ilie Sârbu de abia în 2018.
Sârbu pare că are un înger păzitor pentru că în 2016 intrase din nou în vizorul DNA în dosarul favorizării omului de afaceri Ioan Niculae procurorii afirmând la vremea respectivă că „au rezultat date în privinţa unei posibile implicări infracţionale, atâta timp cât acest ministru, în ciuda opoziţiei funcţionarilor publici din minister, cât şi a înalţilor funcţionari reprezentanţi ai României pe lângă Comisia Europeană, a semnat proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Ioan Niculae şi a transmis respectivul document pe circuit în vederea avizării (…) în privinţa lui Ilie Sârbu au rezultat date concrete că s-ar fi întâlnit cu patronul Interagro şi că ar fi discutat problematica acestui act normativ cu alţi politicieni şi demnitari”. În cauza disjunsă, cercetările sunt continuate pentru luare şi dare de mită, cumpărare şi trafic de influenţă, abuz în serviciu în forma tentativei cu scopul obţinerii de foloase necuvenite pentru altul, folosirea influenţei şi autorităţii unor persoane ce deţineau funcţii în partide politice pentru a obţine foloase necuvenite pentru altul.
Ilie Sârbu are acum un apartament în Central Residential Park, un rezidențial construit în burticul târgului de omul de afaceri Niro pentru care a contractat un împrumut de peste 400.000 Euro pentru doar doi ani de zile din 2019 până în 2021.
Anterior mai avusese o datorie de 180.000 de Euro către același dezvoltator imobiliar pentru perioada 2013-2018. Vicepreședintele Curții de Conturi nu specifică dacă a și rambursat împrumuturile către compania lui Niro. În acest complex rezidențial este vecin cu ginerele său, care s-ar fi retras în activități de consultanță de afaceri, și care deține, la rândul său, două apartamente.
Ratele poate nu sunt o problemă pentru Sârbu pentru ca salariul de 336.832 lei îi asigură un venit lunar de puțin peste 6000 Euro. La care se mai adaugă venituri de 3000 de Euro pe lună din cele două pensii cumulate: de la Senat și Casa de Pensii.
Tot cu o pensie dar mult mai mică vine și doamna Sârbu acasă: doar 500 de Euro cumulat de la Casa de Pensii și de serviciul de pensii Deutsche Post AG, pentru că avusese poziția de consilier al companiei germane din agricultură pentru care începuse soțul acesteia să muncească în urmă cu mai bine de 30 de ani.
Sârbu este un iubitor de artă și bijuterii, în valoare de zeci de mii de Euro, dar și de conturi bancare, având mereu cel puțin 10 conturi declarate cu sute de mii de Euro.
Celălalt vicepreședinte al Curții de Conturi, Vasile Nicula, este un fost deputat și senator PSD. Din 2004, când a candidat prima dată la Camera Deputaților din partea PSD, și până în zilele noastre a făcut pasul de la un credit ipotecar la bancă, un apartament de 64 de metri pătrați și o mașină nemțească veche la o casă în construcție de 455 metri pătrați în Otopeni.
Această construcție este cesionată în favoarea lui Marcel Hoară, un fost membru al guvernului Boc și care a ajuns secretar general adjunct al PNL Sector 4.
Soția lui Nicula tot la stat și-a găsit menirea: este șef adjunct biroul Vamal Biroul Vamal de Interior Otopeni Călători. În actuala construcție guvernamentală, Vama a picat sub “jurisdicția” PSD.
Cei 12 consilieri de conturi
Pe lângă cei oameni cheie cu funcții, Curtea de conturi mai are 12 posturi de consilier din care fiecaruia îi revine o halcă consistentă de controlat din finanțele publice. Din cei 12, numai puțin de opt au legături directe sau mai puțin vizibile dar determinante cu PSD.
Cei patru care n-au legături cu PSD: unul fiind susținut și votat la propunerea USR, doi la cea a UDMR și unul la cea a liberalilor.
PSD și-a înșirat și la capitolul consilieri, cele mai importante nume: Ion Călin, fost deputat PSD, Bogdan Stan, fost vicepreședinte ANAF propus de PSD și apropiat de Liviu Dragnea, Sorin Lazăr, fost deputat PSD, Dan Firtescu numit în 2014 pe timpul guvernării lui Victor Ponta, la fel și Miron Nica care a aterizat tot pe un loc al PSD.
Pe lista celor care fac jocurile PSD dar discreți sunt Aurel Dumitru, nominalizat tot de Liviu Dragnea. Cea mai de notorietate calitate a acestuia era, la vremea nominalizării, faptul că era tatăl Andreei Dumitru, iubita fostului ministru PSD al Finanțelor, Darius Vâlcov, un bun prieten de-al lui Liviu Dragnea.
Tot aici o regăsim și pe Mirela Călugăreanu, fosta șefă a ANAF până anul trecut. Ultima pe lista PSD a consilierilor Curții de Conturi este Ileana Manuela Pieleanu, soția lui Marius Pieleanu, sociologul de casă al PSD, numită în 2014 de către PSD pentru un mandat de 9 ani căreia îi expiră mandatul anul acesta.
Cea mai importantă și mai puțin vizibilă poziție, în actualul context politic, este Direcția VI, cea care controlează modul cum autoritățile locale cheltuie banii publici.
Aceasta este condusă de Sorin Lazăr, numit recent în 2020, la propunerea lui Marcel Ciolacu, actualul președinte al PSD.
Cei doi au fost vecini de listă la parlamentare la Buzău. Soția lui Lazăr, este director economic al companiei Urbis Serv de transport din Buzău în perioada în care Buzăul a fost condus de Marcel Ciolacu, fiind anchetată într-un dosar penal pentru atribuirea unor contracte ilegale de 70 milioane de Euro. Dosarul se află în atenția Curții de Conturi, care așteaptă definitivarea anchetei penale.
Lazăr are în coordonare toate cele 42 de camere județene de conturi.
Din cele 12 poziții de consilier al Curții de Conturi unul a mai ajuns la USR, care l-a numit pe Adrian Popa, altul la PNL, care a numit-o pe Claudia Boghicevici, fost ministru al muncii în guvernarea lui MRU, și două la UDMR: Dezso Csongor-Attila, un fost avocat și fost consilier local la Târgu Secuiesc și Deszi Attila, la rândul său, tot fost avocat.
Ba chiar, primul dintre cei doi reprezentanți ai UDMR tot PSD-ului își datorează poziția deoarece fusese numit în 2014 de către guvernul Ponta pe o poziție social-democraților.
Autoritatea de Audit care controlează banii europeni
Un apendice aparent neînsemnat al Curții de Conturi, Autoritatea de Audit este condusă de un fost avocat numit de PSD secondat de doi oameni de bază tot din PSD.
Dan Lucian Vlădescu este șeful Autorității de Audit, care are un sediu separat de cel al Curții de Conturi, a cărei menire este să controleze fondurile europene primite de România.
Vlădescu este secondat de fostul senator și ministrul al industriilor PSD, Niculae Bădălău, care a ales să se retragă departe de zbuciumul vieții politice într-o sinecură la acest organism.
Numele lui Bădălău și al familiei sale a fost prezent în numeroase controverse de la cele politice, până la cele sociale, când adresa injurii românilor din diaspora la unele evenimente private, și chiar cele de cancan, legate de spargeri date de hoți la casa sa din Giurgiu sau de escapadele amoroase ale fiului său cu diverse femei din show biz ocazie cu care cheltuia zeci de mii de euro.
Niculae Bădălău nu ar fi putut ajunge la Curtea de Conturi dacă, înainte de momentul numirii, nu ar fi modificat legea în interesul său. Articolul 47 din Legea de funcţionare a Curţii de Conturi (94/1992) impunea la acel moment trei criterii pentru ocuparea posturilor de preşedinte sau vicepreşedinte: „studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică“. Cum Nicolae Bădălău e de profesie inginer, n-ar fi putut ajunge şef al Curţii de Conturi. Prin urmare, Bădălău a depus personal un amendament la lege, astfel încât a adăugat o profesie la condiţiile de studii: „economice, juridice sau inginereşti”. Amendamentul a fost adoptat cu majoritate de voturi, căci PSD deţinea controlul în Parlament.
Celălalt vicepreședinte al Autorității de Audit, este Florin Tunaru care vine în această poziție din cea de vicepreședinte al Fiscului unde fusese numit și susținut de același fost șef al PSD, Liviu Dragnea.
