Curtea mai spune că decizia BEC de respingere a fost luată în baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături, despre care se spune că ar fi fost falsificate, dar BEC nu poate proba acest lucru, în absența altor verificări și elemente obiective.
Acestea sunt o parte dintre motivele pentru care CCR a admis contestația formulată de Viorel Cataramă contra deciziei BEC. Așa că CCR a decis înregistrarea de către BEC a candidaturii și semnului electoral ale lui Catarama la alegerile din luna noiembrie. Faptul că BEC a făcut plângere penală la Parchetul General cu întârziere de câteva zile după ce a respins candidatura lui Viorel Cataramă, a fost în favoarea candidatului la Președinție. Asta pentru că CCR nu a știut de existența acestei plângeri penale, potrivit motivării, citată de ziare.com.
BEC a respins candidatura lui Cataramă dupa ce a constatat că un număr de 94.170 de semnături, din totalul de 230.341 prezentate de acesta, ar prezenta "elemente de similitudine evidente". Astfel, afaceristul ar fi avut mult sub cele 200.000 de semnături necesare susținerii candidaturii. Potrivit CCR, constatarea s-a efectuat exclusiv pe verificarea "efectuată de Biroul Electoral Central, cu sprijinul aparatului tehnic auxiliar al acestuia".
Analizând decizia BEC, CCR a explicat că nu rezultă dispunerea niciunei alte măsuri sau efectuarea altor verificări de către Biroul Electoral Central ori de către alte autorități în legătura cu datele consemnate în listele de susținători, "de natură a susține invalidarea semnăturilor respective și a fundamenta respingerea înregistrării candidaturii pe elemente obiective."
