În goana lui după fotoliul de la Palatul Cotroceni, Călin Georgescu a lansat acuzații la adresa NATO și UE. De altfel, Călin Georgescu a declarat că va scoate România din NATO și UE dacă e ales. Numai că ieșirea din aceste organizații nu este tocmai simplă.
Într-un interviu la TVR 3, Georgescu a spus că NATO „este cea mai slabă alianță de pe fața pământului” și, „dacă lucrurile continuă în felul acesta”, ar abandona-o instant, dacă ar ajunge președinte sau premier.
El a susținut de asemenea că România ar trebui să fie prietenă cu toată lumea, inclusiv cu Rusia lui Putin și China totalitară, conform digi24.ro.
De ce nu poate Călin Georgescu să scoată România din NATO și UE așa cum își dorește?
În primul rând, pentru realizarea acestor demersuri trebuie organizat un referendum. Cel puțin în ce privește apartenența țării la NATO, 90 la sută dintre români o susțin conform unui sondaj realizat recent de Inscop Research.
Oricum, ieșirea din NATO este clar reglementată în Tratatul Atlanticului de Nord, prin Articolul 13, iar procedura nu este tocmai simplă. Ea presupune respectarea a două condiții majore:
-Țara care dorește retragerea trebuie să notifice oficial guvernul Statelor Unite ale Americii.
-Țara respectivă trebuie să fi împlinit cel puțin 20 de ani de la aderarea la NATO.
Citește și: Călin Georgescu îi amenință pe Burduja, Vlase, Hellvig: „Sistemul s-a rupt. Bate vântul schimbării”
„După douăzeci de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului, oricare Parte poate să se retragă din cadrul acestuia, cu condiția ca retragerea să devină efectivă la un an de la depunerea notificării de denunțare. Aceasta trebuie depusă la guvernul Statelor Unite ale Americii, care va informa guvernele celorlalte Părți cu privire la fiecare astfel de notificare de denunțare”, se arată în Articolul 13.
Ieșirea din UE
Apoi, articolul 50 din Tratatul de la Lisabona arată că, începând cu anul 2009, este dreptul oricărui stat membru de a hotărî în privinţa retragerii din Uniunea Europeană, în conformitate cu propriile norme constituţionale.
Conform articolului 50 prima etapă a procedurilor privind retragerea este notificarea formală a Consiliului European de către statul care îşi exprimă intenţia cu privire la viitorul său statut, ulterior demarării procedurilor interne de adoptare a deciziei, precum referendumul, cum a fost în cazul Brexit. Este previzibil ca un referendum nu ar avea mare succes având în vedere că avem în afara țării peste 5 milioane de români plecați în urma dreptului la liberă circulație oferit de UE.
În fine, dacă acest hop este trecut, urmează declanşarea negocierilor între statul în cauză şi Uniune, în conformitate cu orientările generale stabilite de Consiliul European.
Citește și: Rețea rusă implicată în creșterea lui Călin Georgescu. Campanie mamut cu fake news încă din pandemie
Rezultatul acestor negocieri este dat de încheierea unui acord care trebuie să stabilească nu doar condiţiile de retragere, dar şi viitoarele relaţii între Uniunea Europeană şi statul în cauză, arată bursa.ro. Tratatul de la Lisabona nu prevede însă obiective sau rezultate predefinite ale acordului încheiat între Uniune şi statul care se retrage. Prin urmare, regulile vor fi trasate în timpul jocului, în conformitate cu evoluţia negocierilor.
