În schimb, oficialitățile din comuna Sânmartin, în Harghita, afirmă că acest cimitir se află pe teritoriul lor și în el s-ar afla doar militarii îngropați de armata ungară.
Între octombrie 196 și martie 1917, pe Valea Uzului s-a desfășurat un război de tranșee și în regiune au murit unguri, austrieci, români, sârbi și austrieci.
Totuși, maghiarii susțin că în cimitirul de pe Valea Uzului au fost îngropați doar militarii armatei ungare, iar cei români și ruși s-ar afla în cimitirele de la est de această vale. Autoritățile din Dărmănești, Bacău, au înființat un site pe care prezintă documente care susțin că acolo s-ar afla și români.
„Armatele române şi ruse şi-au înfiinţat cimitire militare pentru soldaţii căzuţi la est de linia frontului, în zona oraşului Dărmăneşti. În timpul războiului, în cimitirul din Valea Uzului, au putut ajunge doar trupurile unor soldaţi români sau ruşi care au fost înmormântate de Armata Ungară.
Consiliul local Dărmăneşti susţine, în contradicţie cu izvoarele austriece şi ungare, că în Valea Uzului se găseşte un cimitir internaţional înfiinţat între 1926-1927 de către Societatea Cultul Eroilor.
Acesta susţine că 1306 de soldaţi români, maghiari, germani, austrieci, italieni, ruşi şi sârbi au fost îngropaţi în cimitir. Pentru a demonstra acest aspect, primăria Dărmăneşti a creat un site care prezintă documente din perioada respectivă ce par să dovedească acest lucru”, relatează site-ul hirado.hu.
Această trecere dintre Transilvania și Moldova este puțin cunoscută, dar a avut o însemnătate strategică în Primul Război Mondial.
Situația este complicată de regimul juridic al acestei văi. Chiar agenția de presă Hirado arată că: „După promulgarea Legii 7/1996 care prevede trecerea în registrele cadastrale a limitelor localităţilor, Dărmăneşti a emis pretenţii asupra localităţii Valea Uzului.
Punctul său de vedere era întărit de faptul că, la momentul respectiv, aşezarea era accesibilă doar dinspre Moldova. În anul 2001, oficiile cadastrale ale celor două judeţe împreună cu Primăria Dărmăneşti au decis, fără reprezentanţii comunei Sânmartin, ca teritoriul aşezării se află în judeţul Bacău.
Acest proces verbal a creat situaţia specială în care, localitatea Valea Uzului este în judeţului Harghita, dar terenul pe care se află aparţine judeţului Bacău. În luna martie a acestui an, Consiliul Local Dărmăneşti a transferat cimitirul din domeniul privat al oraşului în domeniul public, iar pe la mijlocul lunii aprilie l-au şi întabulat”.
În localitatea Valea Uzului nu mai locuiește nimeni, din 2017.
În ceea ce privește cimitirul, acesta a fost făcut de divizia 39 austro-ungară în anul 1916 lângă cimitirul civil. Revista Historia arată că: „În 1926 și 1927, Societatea Cultul Eroilor, o asociație românească înființată cu scopul de a organiza și conserva cimitirele combatanților din primul război mondial, a reorganizat cimitirul militar din Valea Uzului.
În 1927 în cimitir au fost înhumați 1306 eroi de diverse naționalități. Numele și data morții erau cunoscute doar pentru o parte a celor îngropați.
Data morții din registrul întocmit de asociație cu acea ocazie atestă că acolo au fost înhumați și cei decedați în confruntările de uzură. Pe lângă soldații unguri și germani, îngropați în anul 1917, aici au fost aduse corpurile altor soldați români și ruși găsite pe văile și culmile din jur, al căror nume a rămas necunoscut, putând fi identificată pentru unii doar armata din care făceau parte după resturile de uniformă.
Conform listei din 1927, în Cimitirul militar din Valea Uzului erau îngropați nu doar soldați unguri, ci și germani, ruși, români, sârbi, austrieci”.
Cimitirul a fost refăcut și reîngrijit în 1994 și 1998 cu ajutorul financiar al guvernului maghiar și al fundației Bethlen Gabor.
Tot revista Historia a consemnat punctul de vedere al președintelui UDMR, Kelemen Hunor: „Noi am cerut și cerem un singur lucru: cimitirul, în care au existat cercetări documentate și care a fost și este în grija comunei Sânmartin și unde sunt înmormântați soldații armatei austro-ungare, să rămână așa cum a fost înainte ca autoritățile de la Dărmănești să intre abuziv în acest cimitir, să fie restabilită starea inițială, după care să se înceapă discuțiile așa cum prevede legislația internă și acordurile internaționale semnate și ratificate de România pentru a ajunge la o soluție comună.
Nu ne opunem deschiderii unei noi parcele pe un teren unde nu sunt morminte identificate, documentate, unde nu se profanează memoria niciunui soldat, pentru a se face posibilă omagierea eroilor armatei române, însă, dacă se poate, atunci noua parcelă să se afle în acel loc unde au fost bătăliile cunoscute din istorie, sau dacă nu, în continuare în cimitirul existent, dar nu – și repet acest lucru – prin construirea acestor cruci din beton pe alte morminte”.
