Zilele acestea, Ben Hodges, general american în retragere şi fost şef al armatei americane din Europa, într-un interviu pentru „The Times”, avertiza că retragerea militarilor SUA din Europa, hotărâtă de Donald Trump, este riscantă, deoarece Rusia ar putea crede că este momentul să testeze capacitatea de apărare a NATO.
„Dacă ei consideră că nu suntem solidari, ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în statele baltice şi să ameninţe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi”, a punctat Hodges.
Hodges insistă de mai multă vreme ca NATO să-şi concentreze eforturile pe securizarea Mării Negre, acesta fiind și un obiectiv strategic al Rusiei.
Și Rusia s-a străduit, prin Valeri Kuzmin, să creeze un climat favorabil pentru politicile Kremlinului în România, pledând împotria UE și NATO. Însă, de ceva timp, Moscova a recurs la o amenințare constantă, din ce în ce mai provocatoare, cum a fost cea de săptămâna trecută, când purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarant că „noua versiune a Strategiei române de Apărare va fi folosită pentru creşterea prezenţei militare a NATO şi SUA în regiunea Mării Negre”, Bucureştiul contribuind astfel la creşterea tensiunilor în regiune, pentru că nu e capabil să aibă o strategie proprie.
Convocat la MAE din cauza acestei declarații, Valeri Kuzmin a citat romanul lui Erich Maria Remarque, „Pe frontul de vest nimic nou”, declarând că Strategia de Apărare a României este „un document al unui stat NATO”, dând asigurări că Rusia nu urmărește „niciun fel de scopuri agresive”.
După patru ani de mandat, Kuzmin se află în România ca la început, fără să reușească să urnească acest „car” spre est. Deși s-a străduit.
Și socotea că are oarecare sorți de izbândă, după ce obținuse o victorie ca ambasador la Chișinău.
În anul 2006, Republica Moldova adopta „Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO”. Putin l-a trimis la Chișinău pe Valeri Kuzmin în iulie 2007, iar din acel moment, Moldova nu a mai făcut niciun pas relevant în direcția NATO.
In februarie 2011, cand era ambasador la Chișinau, Kuzmin a acuzat SUA, Uniunea Europeană şi România de faptul că se implică direct în politica de la Chişinău, în timp ce Rusia „nu și-a permis așa ceva”.
În mai 2016 este inaugurat oficial în România scutul de la Deveselu, considerat de Putin o amenințare strategică pentru Rusia. În iunie, Putin socotește necesar să-l retragă pe ambasadorul Oleg Malghinov din România și să-l trimită pe experimentatul Kuzmin, care făcuse treabă bună în Republica Moldova.
Folosind resursele Centrului Rus din București, Kuzmin începe o serie de acțiuni menite să schimbe imaginea Rusiei, asta însemnând și identificarea și pregătirea unei noi generații filoruse, în care scop a organizat conferințe la universități din Suceava, Pitești, Craiova, țintind și Constanța, pentru Aeroportul Mihail Kogălniceanu, baza americană.
Temele permanente ale lui Valeri Kuzmmin la conferințe sunt Uniunea Europeană și NATO, care „pun constant statele în faţa unei alegeri dure, fie cu acestea, fie cu Rusia”.
2017. Suceava. La o conferință, Kuzmin a spus că unirea României cu Republica Moldova s-ar putea face pe baza unui referendum, cum s-a întâmplat în Crimeea, uitând să vorbească de trupele de desant rusești care au ocupat peninsula înainte de referendum. Dar chiar și cu referendum, să nu se uite că „la un moment dat, şi Rusia, şi România au recunoscut independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, ce a fost îndeosebi remarcat în Tratatul de prietenie şi cooperare între Federaţia Rusă şi Republica Moldova din 19 noiembrie 2001”.
Și tot cu referendum ar putea România să încerce și în Bucovina, potrivit lui Kuzmin.
Cu ocazia conferinței, ambasadorul rus a punctat și că mass-media din România dezinformează și manipulează „inversând cauzele cu consecințele”, altminteri aceasta fiind o metodă a KGB, dusă la nivel de „artă a dezinformării”, chiar și publicată ca atare, aplicată din plin și în ziua de azi.
2018. Craiova. Poate cel mai mare fiasco al acțiunilor lui Kuzmin în România a fost încercarea de a stabili un parteneriat între diplomația rusă și Universitatea din Craiova. În octombrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a anunțat crearea unei Comisii de experţi ruso-române pentru diplomaţie publică şi dialog ştiinţific şi cultural, prevăzută într-un memorandum pe care Academia Diplomatică a MAE rus şi Universitatea din Craiova urmau să-l semneze.
Conducerea Universității din Craiova s-a declarat stupefiată de acest anunț.
„Ne exprimăm stupefacţia cu privire la implicarea numelui Universităţii din Craiova în acest comunicat al Ministerului rus de Externe, cu atât mai mult cu cât asemenea acorduri interinstituţionale pot fi semnate doar de rectorul Universităţii, după aprobarea lor în Consiliul de Administraţie şi în Senatul universitar”.
Kuzmin întreținuse niște contacte cu unii universitari de mâna a doua și, gravă eroare, anunțase Moscova că semnarea parteneriatului este sigură.
2019. Pitești. Kuzmin mai aruncă o dată undița. Într-o conferință, el a încercat să convingă studenții că Rusia nu a greșit nimic în privința Crimeii, UE fiind cea care „a jucat incorect”, refuzând să recunoască „referendumul democratic” care a consfințit alipirea Crimeii la Federația Rusă. UE ar fi impus „fără niciun temei juridic” sancțiuni economice. Drept „dovadă”, Kuzmin i-a îndrumat pe studenți să cerceteze „avizul” Asociației Europene a avocaților licențiați în probleme de politici publice în cadrul Uniunii Europene (Association of Accredited Public Policy Advocates to the European Union), în care a fost dovedită legalitatea, inclusiv din punct de vedere al dreptului internațional, a aderării Crimeii la Rusia.
Bineînțeles, a omis să le spună studenților că asociația este o companie de lobby, cu baza la Bruxelles, care declară în prezentare că „operează în interesul exclusiv al clientului”.
Printre membrii asociației se numără și Oleg Rumianțev, din 2015. Este director la “Rumyantsev & Partners” LLC, președintele al Association of Government Relations Specialists “GR League” of the Russian Federation, fost parlamentar și funcționar în Ministerul Culturii.
2020. Constanța. O seamă de simpozioane și mese rotunde au fost organizate de ambasadorul rus în acest port, centrul de greutate al frontierei NATO-Rusia din Marea Neagră, cel mai important reper al blocului vestic, o miză strategică pentru Rusia.
La Universitatea „Andrei Șaguna”, Valeri Kuzmin a fost huiduit și în sală și afară, așa că a ținut mai mult un monolog, în care a ținut să puncteze:
„Nu sunt adeptul folosirii forței pentru ocuparea altor teritorii. Rusia este gata să poarte un dialog cu orice stat și guvern legitim. Rusia privește cu atenție situația internațională, caracterizată prin tensiuni și turbulențe, iar anul 2020 va fi un an cu provocări.”
Kuzmin, nu doar că s-a lovit de un val de ostilitate la Universitate, dar primarul Constanței i-a transmis un mesaj-avertisment, ce părea mai mult a fi din partea serviciilor secrete române.
„Am constatat cu îngrijorare că în ultimele trei luni s-au intensificat acțiunile neprincipiale ale unor diplomați străini prezenți la Constanța, acțiuni ce pot afecta climatul de conviețuire interetnică și interconfesională în Dobrogea. Înțeleg interesul crescut al unor puteri regionale față de Dobrogea, mai ales în condițiile in care baza militară “Mihail Kogălniceanu” va deveni cea mai mare bază militară SUA din Europa, cu toate garanțiile de securitate și avantajele ce decurg pentru țara noastră. Dar, în numele locuitorilor municipiului Constanța, îndemn diplomații străini și liderii comunităților etnice locale la echilibru, la respectarea legislației naționale și a Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice. Dobrogea a fost și TREBUIE să rămână un model de conviețuire interetnică”.
Printre alte evenimente culturale pe care le-a mai întreprins Kuzmin, în „spiritul” Moscovei, au fost lansări de cărți și simpozioane cu invitați adepți ai temelor „clasice” cu George Soros în spatele tuturor grupurilor care nu sunt pe placul Rusiei, de la liberali la feminiști și de la gay la UE, și susținători ai mișcării antivacciniste, că oricum „vaccinurile sunt inventate de SUA, ca și virușii”.
Strădanie asiduă, public fan format doar din trolii care oricum sunt plătiți de Moscova să împrăștie astfel de idei, dezamăgire mare la Kremlin.
