Viorica Dăncilă a preluat teza loviturii de stat de la Liviu Dragnea și acoliții săi, spunând însă mai multe minciuni.
Ea i-a comparat pe protestatarii din 10 august, mulți dintre ei veniți cu copiii, cu „vestele galbene“ din Franța, încercând să justifice încă o dată abuzurile Jandarmeriei față de cei aflați atunci în Piața Victoriei.
„Uitaţi-vă la ce s-a întâmplat cu Vestele Galbene în Franţa, haideţi să facem un pic de comparaţie şi să vedem. Li se permitea să intre în clădirea Guvernului sau să intre în altă parte prin forţă? Nicăieri în lume nu este permis acest lucru“, a afirmat Dăncilă, la 25 iulie 2019, într-un interviu la Digi24.
Tot atunci a mai aruncat o minciună, spunând că atacul cu gaze al Jandarmeriei a început când s-a încercat intrarea în Guvernul României.
„În momentul în care se încearcă intrarea în Guvernul României, se forţează intrarea în Guvernul României, eu cred că acest lucru seamănă cu o lovitură de stat. (...) Eu ştiu un lucru: că au încercat să intre în clădirea Guvernului României“, a mai spus Dăncilă la Digi24, la aproape un an de la evenimentele din 10 august 2018.
Doar că, în realitate, pe filmarea pusă la dispoziție de către Jandarmerie nu se vede nicio încercare a protestatarilor de a intra în clădirea Guvernului, iar forțele de ordine au folosit gazele lacrimogene chiar de la începutul protestului, când nu se adunase prea multă lume.
Citește și Un an de la Jandarmeriadă. Doar victimele au plătit
Ce s-a întâmplat
Pe 10 august 2018, în jurul orei 16.25, oamenii, nu foarte mulți, blocaseră circulația și ajunseseră până la gardul Guvernului.
Câteva minute mai târziu, jandarmii luau decizia de a împinge manifestanții spre centrul pieței. Pe filmarea Jandarmeriei se vede că protestatarii nu opun rezistență în prima fază, când au fost împinși din fața gardului Guvernului.
Câțiva provocatori aruncă apoi cu sticle de plastic și pietre către jandarmi, în timp ce se retrăgeau din fața acestora. Printre provocatori se văd protestatari care încearcă să-i oprească și chiar copii.
Jandarmii încep să dea cu spray-uri lacrimogene către manifestanți în jurul orei 16.40 . Nici vorbă de vreo forțare a intrării în Guvern.
Câteva minute mai târziu, primii oameni sunt scoși pe targă din cauza gazelor lacrimogene. Apoi, treptat, odată cu lăsarea serii, incidentele iau amploare.
La 20.50, Jandarmeria anunță că în piață au ajuns și ultrași din galeriile echipelor de fotbal și cere manifestanților să se delimiteze de aceștia.
La un an după înăbușirea violentă
a protestului, nu există încă niciun vinovat
Apoi, piața este pur și simplu înecată cu gaze. Ultrașii aruncă cu bucăți de bordură și pietre. Peste 200 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale până la ora 22.30.
Doi jandarmi, o femeie și un bărbat, rămân în spatele plutonului și sunt prinși de câțiva ultrași care încep să-i agreseze cu pumnii și picioarele, la ora 23.08.
Câțiva manifestanți îi protejează cu propriile trupuri și, în cele din urmă, îi conduc spre colegii lor din Jandarmerie.
Ora 23:10: Jandarmeria evacuează Piața Victoriei în forță, folosind grenade lacrimogene și tunuri cu apă. Mai mulți manifestanți și chiar jurnaliști sunt bătuți cu bestialitate. Patru turiști israelieni sunt scoși dintr-un taxi și luați la bătaie fără nicio vină.
Ilie Gâzea, un pensionar de 68 de ani, avea să moară la câteva zile după ce a fost gazat, în timp ce protesta pașnic. Autoritățile au spus că nu există o legătură între decesul acestuia și faptul că a inhalat gaze lacrimogene.
Există zeci de filmări și mărturii despre abuzurile jandarmilor.
Ora 00:40: Jandarmeria anunță public că femeia-jandarm lovită de manifestanți este internată în spital și este suspectată de fractură de coloană cervicală.
O știre care s-a demonstrat a fi falsă și manipulatoare, dar care a avut rolul de a justifica intervenția brutală din acea noapte.
Încercări de înăbușire a anchetei
La sfârșitul lunii august, fuseseră înregistrate 763 de plângeri penale. Procurorii militari au deschis un dosar penal privind intervenția Jandarmeriei la Protestul Diasporei“ încă de pe 11 august.
Ancheta avea să întâmpine mari dificultăți încă de la început, după ce Carmen Dan a dispus secretizarea unor documente edificatoare asupra intervenției Jandarmeriei. Aceste documente nu au fost desecretizate nici până astăzi.
O neconcordanță în privința respectării procedurilor legale a fost dezvăluită chiar imediat după protestul înăbușit de către prefectul Capitalei de atunci, Speranța Cliseru, persoană apropiată de primarul general Gabriela Firea.
Cliseru a susținut că a semnat ordinul de intervenție după ora 00:00, deși, în realitate, jandarmii acționaseră în forță la ora 23:00.
Viorica Dăncilă nu a dat un răspuns clar atunci când a fost întrebată, în iulie 2019, despre documentele secretizate care ar putea elucida legalitatea ordinelor date în acea seară.
„Eu cred că procurorii au acces la aceste documente şi cred că ministrul trebuie să facă tot ce e posibil legal pentru aflarea adevărului“, a spus premierul pe 25 iulie a.c. la Digi24.
Pe de altă parte, în septembrie 2018, și DIICOT a deschis un dosar privind evenimentele din 10 august, ca urmare a unei sesizări depuse de Jandarmerie, ce reclama acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Un dosar plimbat
Secţia parchetelor militare avea, așadar, în lucru un dosar penal în care erau cercetaţi şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea de intervenție în forță la protestul din Piaţa Victoriei.
Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
Citește și Un an de la Jandarmeriadă. Doar victimele au plătit
Abuzurile jandarmilor nu au fost sancționate în niciun fel până în momentul de față
De partea cealaltă, 160 de jandarmi au reclamat, la rândul lor, că au fost agresaţi de demonstranţi.
După ce au fost audiați 1.180 de martori și 560 de persoane vătămate, Parchetul Militar a anunțat, în mai 2019, că suspecților li s-a adus la cunoștință extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.
Apoi, la 28 iunie 2019, Parchetul Militar a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea DIICOT.
Cu doar o săptămână înainte, dosarul fusese cerut de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia Parchetelor Militare şi cel de la DIICOT.
Această solicitare, urmată de declinarea dosarului, a fost considerată doar o altă încercare de tergiversare a anchetei. La un an după evenimente, autoritățile nu au găsit încă niciun vinovat, deși există numeroase probe video și mărturii.
Procurorul care a deschis dosarul, anchetat
Procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care s-a sesizat din oficiu cu privire la faptele comise de jandarmi, este anchetat de către celebra Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în urma unei plângeri depuse de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. SIIJ a fost creată de către Tudorel Toader ca instrument politic pentru răfuielile lui Liviu Dragnea și a altor penali.
Și Lucian Netejoru a fost susținut din răsputeri de către același Tudorel Toader.
Citește și Un an de la Jandarmeriadă. Doar victimele au plătit
Din cuprinsul sesizării procurorilor din cadrul SIIJ rezultă că aceștia sunt nemulțumiți de opiniile expuse de procurorii Bogdan Pîrlog și Sorin Lia în cadrul consultărilor cu magistrații, organizate la 27 martie a.c. de președintele României, Klaus Iohannis, pe tema stării justiției, și de conținutul comunicatului emis de Asociația pentru Independența Justiției (AIJ) la 31 martie a.c.
Cu prilejul consultărilor, cei doi co-președinți ai AIJ au expus opinii critice cu privire la modificările legilor justiției, inclusiv înființarea și funcționarea SIIJ.
Anterior, Bogdan Pîrlog candidase pentru postul de procuror-șef al SIIJ, dar a fost scos din cursă de grupul de interese fidel lui Liviu Dragnea din CSM.
Citește și Un an de la Jandarmeriadă. Doar victimele au plătit
