În lege nu este avansată o dată a alegerilor parlamentare, dar în expunerea de motive se arată că acestea ar putea fi împinse până la 15 martie 2021, fapt fără precedent, de la adoptarea Constituției până acum.
Ei arată că, potrivit articolului 63 din Constituție, “alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului“. Cum mandatul actualului Parlament expiră la 20 decembrie 2020, ei consideră că data limită a alegerilor poate fi 15 martie 2021. Cel mai devreme, apreciază ei, ele ar putea fi organizate la 6 decembrie 2020.
Tot articolul 63 din Constituție arată că: “Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice“.
Statistic, cea mai grea perioadă pentru un guvern este în luna martie, când, după ieșirea din iarnă, reizbucnesc protestele sociale. În consecința, PSD și aliații săi din ALDE și UDMR au calculat că, în martie 2021, după iarnă și pandemie, guvernarea PNL va fi pe un trend descendent în sondaje, iar partidele care au condus țara în regimul Dragnea își vor reveni politic.
Sondajele arată deja că PNL scade, după opt luni de guvernare, în timp ce PSD este într-o ușoară revenire.
În plus, amânarea alegerilor parlamentare în martie 2021 va diminua impactul psihologic al localelor din septembrie 2020, unde formațiunea lui Ciolacu nu speră la rezultate bune și ar putea pierde masiv în București.
Proiectul lui Ciolacu n-a fost atacat la CCR și se află la promulgare, la președintele Iohannis. Acesta a criticat intenția PSD: “În ultimii 30 de ani, guvernele au stabilit datele alegerilor și acum ne găsim prima dată în situația că Parlamentul dorește să își ia acest atribut prin lege (...) Cum va fi asta, că Parlamentul își stabilește singur când se alege Parlamentul? Să ne imaginăm că un număr mare de parlamentari vrea să rămână mai departe acolo și pur și simplu nu ia nicio decizie; ce facem, nu ținem alegeri?“.
Teoretic, președintele Iohannis poate ataca legea la CCR sau să o respingă.
Și premierul Ludovic Orban a criticat intenția PSD: “În urma deciziei CCR, care e destul de ciudată, reiese cumva că poate şi Guvernul, şi Parlamentul să stabilească data alegerilor, dar că cel care decide este Parlamentul. Dacă aşa a decis CCR, mai mult ca sigur că Parlamentul va vrea să stabilească data alegerilor parlamentare. Eu le spun doar atât: alegerile parlamentare trebuie să fie, conform prevederilor constituţionale, pe 6 decembrie. Este data care se încadrează din toate punctele de vedere cu prevederile constituţionale şi cu necesităţile legate de finalizarea mandatului actualului Parlament“.
