Premierul Ludovic Orban afirmă că dorește să reformeze sistemul medical cu fonduri de la Uniunea Europeană şi cere aprobarea rapidă a bugetului comunitar şi a Fondului de relansare, considerând „corect" mecanismul statului de drept, contestat de Ungaria şi Polonia care și-au folosit dreptul de veto pentru a bloca momentan adoptarea bugetului UE și a pachetului de relansare și reziliență economică.
„A spune că nu eşti de acord cu pachetul bugetar deoarece nu accepţi legătura între statul de drept şi utilizarea fondurilor europene nu este suportabil, dat fiind că ţările UE trebuie să respecte normele statului de drept. Această atitudine este împotriva întregii Europe şi împotriva intereselor cetăţenilor polonezi şi ungari", afirmă Ludovic Orban în interviul acordat cotidianului, precizând că, la nivel european, trebuie ajuns la un acord „cât se poate de rapid".
În interviul pentru presa internațională, premierul Orban menționează că se află la conducerea unui guvern care a venit pe fondul nemulțumirilor societății față de precedente guverne PSD acuzate la nivel european de blocarea luptei anticorupție și de încălcarea statului de drept.
„Noi ne-am schimbat complet atitudinea faţă de justiţie, faţă de statul de drept, faţă de corupţie. Noi spunem foarte clar: pentru a-i asigura pe contribuabilii europeni că banii vor fi folosiţi în mod corect şi legal, această conexiune între statul de drept şi folosirea fondurilor europene este corectă", afirmă Ludovic Orban, potrivit Financial Times.
România, la fel ca și Bulgaria, se află sub monitorizarea Comisiei Europene prin raportul MCV instituit odată cu aderarea în 2007 tocmai pentru a veghea asupra reformei din justiție.
Ludovic Orban admite că România şi Bulgaria sunt vizate din 2007 de un mecanism special de monitorizare al Uniunii Europene. El declară că nu a putut să facă îmbunătăţirile în sistemul judiciar solicitate de Comisia Europeană în 2019 deoarece nu are încă majoritate în Parlament, dar speră că situaţia politică se va schimba după alegerile din 6 decembrie.
Ludovic Orban a insistat că susţinerea sa pentru condiţionarea alocării fondurilor UE de respectarea principiilor statului de drept este puternică şi că acest lucru l-a ajutat pe preşedintele Klaus Iohannis, aliatul său politic, să obţină un program de fonduri nerambursabile şi de credite în valoare de 80 de miliarde de euro prin bugetul UE şi prin Fondul de relansare economică postpandemie.
"Nu am mai avut niciodată o astfel de susţinere financiară şi apreciem foarte mult decizia de la nivel european", afirmă Ludovic Orban. Premierul precizează că un plan de "relansare naţională şi de intensificare a rezistenţei" ar putea ajuta economia României să atingă un ritm al creşterii economice de peste 6% până în 2024, prin reducerea deficitului de la 9% la 3%.
Ludovic Orban declară că va utiliza fondurile UE de relansare pentru a face investiţii de şase miliarde de euro în sistemul medical, care a depus eforturi pentru a face faţă pandemiei.
Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a îndemnat Ungaria şi Polonia să renunţe la blocarea procedurilor de adoptare a bugetului Uniunii Europene şi a Fondului de relansare economică, argumentând că sunt afectaţi toţi cetăţenii europeni de actualul impas.
Ungaria şi Polonia, care au semnalat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu noul mecanism privind respectarea normelor statului de drept, au blocat o procedură necesară adoptării Bugetului multianual comunitar şi Planului european de relansare economică.
Preşedinţia germană a Consiliului UE tocmai a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat recent, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept.
„Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie", a transmis Viktor Orban în scrisoare. Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine "definiţii neclare privind încălcarea normelor", astfel că "pot apărea abuzuri politice".
Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată.
Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomadărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European.
Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula "dublei majorităţi"), potrivit Financial Times.
