În administraţia locală a redus drastic numărul bugetarilor şi s-a axat pe atragerea fondurilor europene.
Timp de aproape doi ani, a fost şi secretar general al Guvernului Tăriceanu, poziţie din care a dat ordin să fie scoase toate televizoarele din Palatul Victoria, pe motiv că funcţionarii urmăreau posturile de ştiri, în loc să muncească.
Ilie Bolojan, preşedintele care a fost huiduit de abonaţii la sinecuri. Se uitau la televizor
În ianuarie, a început o reformă şi în Parlament, fiind huiduit de unii angajaţi abonaţi la sinecuri. N-a schimbat niciodată partidul, fiind liberal din anul 1993.
A fost secretar general al PNL, în timpul fuziunii cu PDL, însă a demisionat din funcţie, după rezultatele slabe obţinute de liberali, la alegerile din anul 2016.
A fost liderul de filială cu cele mai bune rezultate, la alegerile locale din iunie 2024. A devenit preşedinte al PNL, după ce Nicolae Ciucă a ratat finala prezidenţială, la alegerile din noiembrie.
Citeşte şi: Predoiu, președinte interimar PNL, Mircea Abrudean exercită atribuțiile de președinte al Senatului
Ilie Bolojan primeşte ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, între cei doi fiind o relaţie îngheţată, în ultimii ani.
Fostul preşedinte PNL, Ludovic Orban, a dezvăluit că Iohannis l-a tăiat pe Bolojan de pe lista liderilor liberali care mergeau la Cotroceni, pentru consultări informale cu şeful statului.
La începutul anilor '90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică de la Universitatea din Timişoara, ulterior fiind profesor într-o comună din judeţul Bihor.
Citeşte şi: Curtea Constituțională a decis că Ilie Bolojan este președinte interimar al României, de miercuri
În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie. În 1996, bifează prima funcţie în administraţia publică: este ales consilier local în Aleşd, un orăşel din apropiere de Oradea.
La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare, conform News.ro.
O face alături de PNŢCD, PD (FSN) şi UDMR. Unul dintre miniştrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, la portofoliul Tineret şi Sport, candidatul susţinut astăzi de Ilie Bolojan, la alegerile prezidenţiale.
Ilie Bolojan şi 2004, anul schimbării
La alegerile locale din anul 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor.
La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României.
În fruntea Guvernului, este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numeşte prefecţii noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan.
O adevărată revoluţie
După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională: a impus ca paşapoartele şi documentele auto să fie eliberate în doar două ore.
”O adevărată revoluţie”, titra presa locală, la acel moment. Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti, de premierul Tăriceanu, şi numit în funcţia de secretar general al Guvernului.
Prima măsură: a scos televizoarele din birouri. “Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj.
Ilie Bolojan, omul ce a scos televizoarele din birouri
Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit:
Cum se pot concentra oamenii ăştia, dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin de la biroul de presă.
Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”, a povestit peste ani Bolojan.
Ajunsese la 12% - 15%
La alegerile locale din anul 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur. “Ştiţi cum eram eu în primul an, când am fost primar la Oradea?
Scăzusem la 12% - 15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară în România un copil sfâşiat de câini.
A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, omul reformei drastice
Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 66%.
Dincolo de performanţa administrativă, a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi.
Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar. ”Boala administraţiei publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor, pentru funcţionarea proprie”, a explicat liberalul.
Doi din trei lei din fonduri europene
Prin urmare, a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului.
”Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor.
Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a fost reţeta succesului dezvăluită de Bolojan.
Credite fără dobândă
Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut şi cetăţenilor să se implice aplicând reduceri fiscale, dar şi amenzi usturătoare.
„Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile.
Scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Ilie Bolojan, 12 ani la Primărie
La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră.
Contracandidatul de la PSD a obţinut sub 10%. După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câştigat şefia Consiliului Judeţean Bihor.
Astfel, la alegerile locale din 2020, brandul Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câştigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan.
Nu au câştigat procesele
Înscăunat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajaţi.
”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers.
Ilie Bolojan, preşedintele care a fost huiduit de abonaţii la sinecuri. Se uitau la televizor - Foto: INQUAM PHOTOS/Malina Norocea
Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câştigat procesul” cu Ilie Bolojan.
Senator, din decembrie
În iunie 2024, Bolojan a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a obţinut cele mai multe voturi la nivel naţional.
Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a devenit senator.
Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie.
Preşedinte al Senatului. Reduce aparatul administrativ
O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%.
Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR.
La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului. Prima măsură: reducerea aparatului administrativ cu 180 de posturi.
Portavoacea Târteaţă
Măsura a generat un protest vehement al angajaţilor de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteaţă, abonată la sinecuri.
În decursul timpului, Târteaţă a fost secretar de stat în Ministerul Turismului, consilier parlamentar la Comisia de Transporturi din Senat şi membru în Consiliul de Administraţie al Romatsa, funcţii obţinute cu sprijinul PSD.
Până să ajungă preşedintele PNL, în ierarhia de putere a partidului, Ilie Bolojan a ocupat mai întâi funcţia de secretar general, după ce liberalii au fuzionat cu PDL, în vara anului 2014.
A coordonat contopirea PDL cu PNL
Practic, Bolojan a coordonat procesul de contopire a tuturor organizaţiilor celor două partide la nivel naţional. La acea vreme, preşedinţia noului PNL era împărţită de Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, aflaţi într-o relaţie strânsă cu Klaus Iohannis.
La alegerile parlamentare din 2016, PNL a obţinut un scor de numai 20%, în timp ce PSD, partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea, a depăşit 45%.
Ca urmare a înfrângerii categorice, echipa de conducere a PNL a demisionat. Ilie Bolojan s-a întors la Oradea.
În dizgraţia lui Iohannis
În ciuda succesului de pe plan local, fiind unul dintre puţinii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgraţia preşedintelui Klaus Iohannis.
Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că preşedintele Klaus Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali cu care discuta, informal, la Palatul Cotroceni.
„Eu am încercat să îl invit la întrunirile la care… Iohannis mai făcea nişte întruniri ca să arate că el e şeful, nu numai cu mine, că eram preşedintele partidului, mai chemam vreo 10-12 oameni.
Fără explicaţie
Şi când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord ca Bolojan să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nici o explicaţie”, spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV.
La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat, la acelaşi post de televiziune, de ce a avut o relaţie rece cu preşedintele Iohannis.
”Nu am avut o relaţie rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care eşti pe o funcţie de preşedinte de Consiliu Judeţean, fişa postului tău este total diferită de cea a preşedintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL.
Astăzi, Ilie Bolojan preia ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, chiar la Palatul Cotroceni, acolo unde fusese tăiat de pe lista invitaţilor de fostul preşedinte.
