În sesizarea către CCR, preşedintele arată că ambele legi au fost adoptate de Parlament cu încălcarea Constituţiei şi conţin mai multe prevederi neconstituţionale. Klaus Iohannis a anunţat încă din 4 iulie că va ataca modificarea Codurilor penale, spunând că este ”„revoltătoare” şi că ceea ce fac PSD-ALDE este o dictatură a majorităţii profund dăunătoare democraţiei.
Legea de modificare a Codului penal a fost atacată la Curtea Constituţională şi de către ICCJ, PNL şi USR, iar CCR se va pronunţa în acest caz în 25 septembrie.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi „pentru”, 97 de voturi „împotrivă" şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost trimisă Preşedintelui României în data de 6 iulie 2018, în vederea promulgării.
Conform sesizării făcute de Iohannis, legea încalcă, prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, prevederile art. 61 alin. (2), ale art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (2), precum şi cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie contravine normelor şi principiilor constituţionale.
Astfel, sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu ar fi fost constituţional întrunită. Legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată şi nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor la momentul emiterii Deciziei Preşedintelui Camerei Deputaţilor de convocare în sesiune extraordinară.
Ambele legi au fost dezbătute şi adoptate de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, întrucât: niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; iar convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie.
