În memorandumul denumit „Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi propuneri”, se arată că în prezent, pe rolul CJUE se află un număr de 4 cauze în care au fost formulate 7 întrebări preliminare vizând „interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ”.
„Pentru aceste cauze a fost încheiată faza scrisă, Guvernul României depunând observaţii scrise ca urmare a aprobării acestora prin memorandum. De asemenea, au fost formulate cereri de organizare de către CJUE a unor şedinţe de audiere a pledoariilor. (…) Precizăm faptul că Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a întocmit observaţiile scrise aprobate ulterior prin memorandum, pe baza contribuţiilor mai multor instituţii, nu numai a MJ. Printre instituţii se numără şi CSM, PICCJ, SIIJ”, explică memorandumul.
În documentul care va fi dezbătut de Guvern, se arată că o parte a opiniilor susţine Recomandarea GRECO, solicitând-se desfiinţarea SIIJ sau, cel puţin reorganizarea acesteia, indicându-se ca argumente:
– modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic;
– prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient – în cazul soluţiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii;
– lipsa unor dispoziţii exprese care să prevadă posibilitatea procurorilor din cadrul acestei secţii de a participa la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ în care se dispune luarea măsurilor preventive, a celor asigurătorii, soluţionarea cererilor privind măsurile speciale de supraveghere etc., precum şi judecarea în fond şi în căile de atac a creat deja dificultăţi majore în practică;
– competenţa materială şi teritorială atribuită acestei secţii, din punct de vedere funcţional, creează dificultăţi şi nu asigură folosirea procurorilor specializaţi în situaţiile în care s-ar impune (combaterea corupţiei, a criminalităţii organizată şi terorismului);
– numirea agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor în cadrul SIIJ se face de către procurorul şef de secţie (structură fără personalitate juridică), deşi numirea/detaşarea acestora ar trebui să se dispună de conducătorul instituţiei;
– se propune o regândire a modului de organizare şi funcţionare a acestei secţii, inclusiv în legătură cu modul de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere şi de execuţie (prin asigurarea principiului separării carierelor).
Alte opinii susţin menţinerea SIIJ în forma actuală, considerându-se că nu afectează independenţa justiţiei, invocându-se faptul că CCR stabilit ca fiind constituţională înfiinţarea sa, dar şi că se asigură magistraţilor o protecţie adecvată.
”Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menţionate, dispoziţiile legale care reglementează funcţionarea şi organizarea SIIJ, precum şi modul concret în care a funcţionat Secţia de la înfiinţare până în prezent, propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii uneia din următoarele soluţii (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desfiinţarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”, este concluzia Memorandumului.
