Nr. 2 al AUR la Senat pe București, sursa „Marius” a Securității: Nu am făcut pe nimeni să sufere

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 07.12.2020 - 18:46
Andrei Dîrlău, pe Facebook.
Andrei Dîrlău, pe Facebook.

Andrei-Emil Dîrlău, care apare pe lista AUR la Senat pentru București pe locul al doilea, după cepefistul Claudiu Târziu, a fost racolat de Securitate la finele anilor ‘70. El a primit adeverință de necolaborare din partea CNSAS.

SHARE

Andrei Dîrlău a declarat, pentru Newsweek România, că a fost racolat pe vremea când era student, pentru că făcea traduceri în limba engleză pentru străini, dar că nu a turnat pe nimeni și nu a făcut rău nimănui. 

Adeverința CNSAS menționează că acesta a semnat două angajamente cu Securitatea, iar a treia oară a refuzat să mai dea informații. 

Andrei Emil Dîrlău a fost racolat de Securitate în 1978, pe când era însoțitor interpret la Consiliul Culturii și Educației Socialiste pentru delegații din Marea Britanie și vizitator frecvent al Bibliotecii britanice, pentru încadrarea obiectivului MARE 3 (Biblioteca Britanică) și folosirea sa cu precădere în mediul anglo-saxon, a semnat un angajament la data de 17.10. 1978, preluând numele conspirativ „Marius”.

Potrivit Raportului din 1.03.1980, a fost recompesat de organele de Securitate cu suma de 86 de lei.

La 21.04.1984 a fost reactivat, fiind folosit pe lângă turiștii și cercetătorii străini cu care avea contacte în calitate de student la Facultatea de Limbi Străine (catedra de engleză) și translator la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, sens în care a semnat, la data 09.04.1984, un nou angajament, păstrându-și numele conspirativ „Marius”.

Rapoartele sale vorbesc despre vizita unui etnomuzicolog - despre care menționează că „oaspetele a studiat muzica de fluier în zona etnografică Horezu (...) a avut discuții cu directorul Casei de Cultură Horezu (...) în timpul vizitei sale n-am văzut persoane române care să-l viziteze”. O altă notă din 1984: „Doamna D.P. are cam 50 de ani, este cercetătoare la o școală de științe sociale din Paria, specializată în arta populară românească. (...) Documentarea s-a făcut la Muzeul Satului, Muzeul de Artă, Institutul de Folclor, precum și în județul Gorj. (...) Opinia ei este foarte favorabilă țării noastre”. 

„Soții W. sunt muzeografi la un muzeu american de etnografie (...) vizita lor a fost legată de intenția de a înființa o secție dedicată folclorului și artei populare românești (...) în general ei au făcut destul de mult pentru colaborarea dintre țara noastră și a lor”. 

Găsiți în galeria foto cele patru pagini ale adeverinței date de CNSAS în cazul lui Andrei-Emil Dîrlău.

În 1985 și 1986, rapoartele informative rețin că „<Marius> nu are nici un fel de probleme de semnalat, putându-se constata un slab interes din partea sa în acest sens”, iar în 22.01.1987 a fost abandonat din rețea la data de  pentru „refuz de colaborare”.

Este și titularul dosarului fond informativ nr. I 475107. „Domnia sa a fost urmărit în perioada 1988-1989 pentru că întreținea relații cu cetățeni străini precum și pentru intenții de a se stabili în Occident prin căsătorie.

A fost atenționat de organele de Securitate la data de 08.11.1989 pentru traducerile unor materiale cu conținut mistic, de studiu și practică yoga”, menționează CNSAS. 

Andrei Emil Dîrlău a primit adeverință de necolaborare cu Securitatea pentru că „documentele citate (notele informative, n.r.) nu fac referire la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist” conform CNSAS.

Totodată, „în cuprinsul Notei de Constatare din 1.08.2017, ca urmare a verificărilor efectuate, nu există nici un fel de indicii cu privire la calitatea persoanei verificate de ofițer de Securitate, astfel încât nu poate fi reținută nici calitatea de lucrător al Securității”.

Citește și: Programul AUR: unirea cu R. Moldova, mamele să lucreze de acasă, protejarea românilor din HarCov

Dîrlău: Rapoartele la Securitate „făceau parte din ceea ce un traducător trebuia să facă după delegația cu străinii” 

Contactat de Newsweek România, Andrei Dîrlău a declarat că a fost racolat când era student și că rapoartele către Securitate „făceau parte din ceea ce un traducător trebuia să facă după delegația cu străinii”. El spune că nu a făcut „nici un fel de turnătorie” și amintește că CNSAS „spune că nu mă încadrez la această categorie”. 

„Era pe vremea studenției, am văzut documentul CNSAS și ideea a fost că am refuzat colaborarea. Conform legii, adeverința CNSAS spune că nu mă încadrez la această categorie și ca atare nu am comis vreun fals când am spus că nu am fost colaborator.

În toată perioada aia eu eram traducător, pe limba engleză, am însoțit grupuri de străini, nu am turnat pe nimeni niciodată, nu am avut niciodată nici un fel de tentativă de a turna. Eram student, traduceam cu niște delegații de străini care veneau pe linie culturală. Trebuia să dau un raport dacă a fost ceva deosebit, dar niciodată nu a fost ceva deosebit.

Făcea parte din ceea ce un traducător trebuia să facă după delegația respectivă cu străinii. Se rezuma la o formalitate în care se spunea că nu s-a întâmplat nimic. Rău intenționat cineva dacă ar fi poate specula, poate să extragă niște concluzii foarte neplăcute, dar eu vă spun, asta era ca traducător, în anii 70. Aveam 20 și ceva de ani, multă minte n-aveam nici eu pe atunci și nu a suferit nimeni, nu am făcut nici un fel de turnătorie, nu mă simt cu conștiința încărcată”, a declarat Dîrlău, pentru Newsweek România. 

Întrebat dacă Securitatea i-a făcut vreo neplăcere după ce a refuzat să mai colaboreze, Andrei Dîrlău spune că a suferit doar o marginalizare. 

„Aveam depusă o intenție de a mă căsători cu cineva din Franța, n-am avut nici un fel de job, n-aș putea spune, mai mult decât o marginalizare, nu. Nu am avut nici un fel de funcție sau de avantaj, n-a fost vreo persecuție, dar nici vreun avantaj. M-au abandonat și cu asta la revedere. M-am apucat de a doua facultate, am fost șef de promoție, am scris, am publicat, a venit Revoluția. Deci chiar n-am ce să-mi reproșez. Nu am făcut pe nimeni să sufere”, a menționat candidatul AUR.

Citește și: Patronii lui George Simion și-au pus familiile și partenerii de afaceri pe listele partidului AUR

Ex-candidat la parlamentare în 2016, din partea partidului lui Marian Munteanu 

Andrei-Emil Dîrlău a fost verificat de CNSAS pentru că a candidat, în 2016, la Senat, din partea partidului lui Marian Munteanu, Alianța România Noastră. CNSAS a publicat adeverința acestuia în 2018.  

El a candidat și la alegerile locale, la Primăria Sectorului 1, obținând 0,6 la sută din voturi.

Pe pagina sa de Facebook, Andrei Dîrlău se prezintă ca filolog cu opt cărți publicate, doctor în teologie și participant la Revoluția din 1989 – „fără să cer vreodată un certificat de revoluționar”. Acesta mai menționează: „Studiile filologice și teologice și cărțile publicate (istoria religiilor, filosofie, bioetică, teologie, ideologii politice, literatură beletristică) mă recomandă ca om de cultură. Studiile de relații economice internaționale și experiența în integrare europeană, lucrând la Delegația Comisiei Europene, programe de preaderare, Trezoreria SUA / Ministerul Finanțelor și alte instituții din administrația publică mă califică pentru analiza și elaborarea legislației în domenii ca gestionarea fondurilor bugetare și europene, politica externă și altele. Stagii de lucru şi cercetare în Germania, Belgia, Malta, Italia, Spania, China (Beijing, Hong Kong, Tibet)”.

Într-un CV disponibil online, apare că în 2004 a lucrat pentru Biserica Ortodoxă Română – fiind consilier al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în sectorul de prognoză, ocupându-se de activități de tipul „asistență și protecție socială, dezvoltare regională restaurare monumente istorice lăcașe de cult” etc.

Venituri de 2.500 de lei pe lună, fără casă, mașină sau împrumuturi

În declarația sa de avere, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, are un cont deschis în 2015, în care are 30.000 de euro, iar la venituri declară că a obținut din servicii de traducere 30.375 de lei/an, adică puțin peste 2.500 de lei pe lună. Nu are în proprietate nici o casă, nici o mașină și nu are nici o datorie. În declarația de interese, nu apare ca membru al nici unei organizații, nici măcar ca membru al AUR, formațiunea din partea căreia a candidat pentru un loc în Parlament.

Pe de altă parte, în declarația de avere din 2016 preciza că a vândut o casă la curte – moștenire, în iunie 2016, cu 40.000 de euro, dar în acea declarație nu apare nici un cont deschis în bancă, în condițiile în care în declarația din 2020 apare un cont despre care menționează că a fost deschis în 2015. Totodată, în 2016 nu are trecută nici o sursă de venit, dar în declarația de interese menționa întreprinderea individuală Dîrlău Andrei-Emil și calitatea de membru fondator al Asociației „Părintele Galeriu”.

Întrebat despre această situație, Andrei Dîrlău a declarat că „e posibil să fi fost o eroare, o să verific, o să mai cer un extras. E singurul lucru pe care l-am declarat, pentru că e singurul lucru pe care îl dețin. În 2016 e posibil să fi fost pe fugă – nu aveam experiență, eram prima oară în așa ceva, a fost o improvizație, eram la Alba Iulia, făceam acolo naveta, a fost totul în pripă, dacă e o scăpare, îmi cer scuze”.  

Se opune „totalitarismului pandemist” și „experimentelor nocive cu antene 5G”

Pe Facebook, Andrei Dîrlău se descrie ca „ortodox practicant, dorește mai presus de orice o Românie cinstită, morală și o viață trăită în demnitate de toți românii. Pe perioada mandatului său va apăra valorile creștine, afirmând identitatea, tradiția și interesul național. De asemenea, se va dedica promovării limbii române și a culturii române pe plan internațional”. 

În 2014, a publicat pe culturavieții.ro, site al șefului ProVita, organizația care militează în România pentru interzicerea avorturilor o serie de articole, iar în 2020, îl regăsim pe R3Media.ro, site deschis de fostul redactor-șef al ActiveNews. 

Într-un text din septembrie, publicat pe R3Media.ro, Dîrlău spune: „Este timpul ca laicatul ortodox, mirenii din Biserică, românii cinstiți cărora le pasă – și tuturor ar trebui să le pese – să se preocupe de politică. (…) Oameni care să se opună, din poziții de decizie, obligativității vaccinării (nu vaccinării ca atare, ci celei forțate discreționar, fără informare), totalitarismului pandemist (cerând responsabilitate, dar fără abuzuri, abordare științifică medical-corectă, nu la comandă politică), experimentelor nocive cu antene 5G (cerând informare publică științifică corectă), ideologiei lgbtrans-gender (compasiune umană – cu siguranță, da; diktat ideologic al stângii radicale – nu!), educației sexuale în școli (nu! sexualizării precoce și pervertirii copiilor), demantelării sistemului de educație (prin scoaterea unor discipline din planul-cadru și alte măsuri dezastruoase), globalismului nivelator (cooperare internațională echitabilă într-o Europă a națiunilor suverane – da; colonizare și spoliere economică – nu!), jefuirii resurselor naturale (păduri, gaze naturale, petrol, aur, cupru etc. – dar aplicând în interes național programul Apă, Hrană, Energie) și oricăror alte agresiuni care au venit, sau nu vor întârzia să vină peste noi.” 

Una din cărțile sale, la care este coautor, se intitulează „Fața nevăzută a homosexualității”. Pe culturavieții.ro, se menționează că lucrarea „scoate la iveală adevăruri ştiinţifice care aruncă în aer întregul edificiu ideologic pe care se sprijină propaganda homosexualităţii astăzi”. 

 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te