Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Țărnea a declarat pentru Newsweek România că țara noastră nu a cerut încă activarea acestui articol, dar că o poate face oricând:
Citește și: VIDEO Soldații Rusiei amenință că vin în România și îl consideră pe Călin Georgescu un mare prieten
„Evident că România, ca orice stat care se află în circumstanțe, care pun în pericol securitatea sau siguranța națională, are dreptul și poate să solicite activarea articolului 4 din Tratatul NATO. Am informat NATO despre acest atac hibrid . În acest moment nu am cerut activarea articolului 4 dar a poate fi făcută oricând o astfel de solicitare”.
Purtătorul de cuvânt al MAE: Putem cere oricând activarea articolului 4 din Tratatul NATO
Deocamdată, România doar a informat aliații din NATO despre acest atac hibrid: „Iar declarațiile publice au venit imediat din partea oficialilor SUA; Germania, a secretarului general al Alianței”.
Citește și: Călin Georgescu recunoaște legăturile și întâlnirile cu "creierul lui Putin": "Îl cunosc pe Dughin"
Ce spune articolul 4 din tratatul NATO?
Conform articolului 4 al Tratatului NATO, „Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre părți„.
Vezi mai jos Tratatul NATO
Tratatul NATO by Stelian Negrea
Oficialul MAE susține că, pentru activarea acestui articol, e nevoie să fie îndepliniți mai mulți factori.
„Folosesti articolul 4 când cad drone sau intră orice alt instrument folosit de Federația Rusă pentru bombardarea teritoriului unui stat aliat, atunci aliații pot să acționeze așa cum au facut-o și în România când au adus radare performante la graniță. România are insturmentele pentru a răspunde când e vorba de încălcări ale spațiului aerian, cum iarăși s-a întamplat. Când a fost vorba de invazia ilegală la scară larga a Ucrainei au fost constituite baze militare cu participarea partenerilor noștri din NATO„.
Țărnea susține că România colaboreaza cu NATO pe zona de amenințări hibride inclusiv pe apărarea Ucrainei și că o eventuală solicitare de activare a articolului 4 este n egală măsură politică și instituțională.
Surse diplomatice: România ar fi trebuit să ceară activarea articolului 4
Surse din mediul diplomatic susțin că România ar fi trebuit să ceară activarea articolului 4 din tratatul NATO: “Din Români nu a inițiat nimeni , nimic în legătură cu activarea articolului 4 – e o bătaie de joc. Puteai să inițiezi un astfel de demers, ai argumente sa faci ceva în România.
Când ai un război hibrid pe care îl recunoaște NATO nu poți să stai cu mâinile în sân. Acum e foarte tarziu”.
Aceleași surse susțin că e foarte posibil ca lipsa unui astfel de demers poate explicată prin reticența președintelui în funcție Klaus Iohannis în a iniția o astfel de solicitare către aliații NATO.
După ce a candidat în vară fără succes la postul de secretar general al NATO.
