"Legea pensiilor speciale trebuie modificată cât mai repede, pentru ca întreg textul actului normativ să se încadreze în limitele constituţionale.
Pensiile speciale, „ghimpele” din spatele Guvernului. Ciucă: Legea trebuie modificată cât mai repede
Voi convoca Biroul permanent al Senatului pentru a stabili coordonatele unei sesiuni parlamentare extraordinare, în care vom reexamina această lege şi o vom modifica astfel încât să respecte decizia Curţii Constituţionale", a scris Ciucă, pe Facebook.
Potrivit acestuia, aspectele semnalate de judecătorii CCR vor fi corectate "fără întârziere", pentru că de această lege depinde îndeplinirea unui jalon "important" din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, condiţie necesară pentru a accesa fondurile europene.
Citește și: Ce l-a speriat pe Ciolacu, care a convocat Parlamentul pentru tăierea pensiilor speciale
Săptămâna trecută, CCR a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.
De ce a retrimis CCR Legea pensiilor speciale în Parlament
Curtea Constituţională a României a publicat, luni, motivarea deciziei prin care a fost retrimisă în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.
Judecătorii constituţionali precizează în motivare că statul poate decide să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă, singura condiţie fiind de a respecta principiul nediscriminării.
Citește și: Harta pensiilor speciale. Magistrații iau de 4 ori cât diplomații și de 10 ori cât un fost profesor
"Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare.
Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.
Curtea reiterează că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri.
Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie", se notează în motivare.
CCR arată că, analizând Decizia 900 din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie.
"Legea criticată pune în aplicare cele precizate de Curtea Constituţională, însă, astfel cum arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, baza de impunere nu este clar determinată. Fără a indica interpretările care se pot aduce textului criticat cu privire la modul de stabilire a bazei impozabile, Curtea observă că aceasta este susceptibilă a fi interpretată în cel puţin patru modalităţi distincte. Caracterul confuz al reglementării este evident şi nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituţie, ceea ce înseamnă că nu îndeplineşte cerinţele de calitate a legii", precizează instanţa constituţională.
Curtea Constituţională mai arată că se impune, de asemenea, observaţia că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi o restructurare indirectă a înseşi bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute la momentul la care s-a realizat pensionarea.
"Or, dacă baza de calcul este un element ce ţine de însăşi asigurarea independenţei sistemului judiciar, nu este admisibilă reducerea indirectă a acesteia prin reglementarea unor impozite care în final conduc la o altă valoare a pensiei decât cea comparabilă cu indemnizaţia unei persoane aflate într-o funcţie similară celei din care s-a realizat pensionarea. Aşadar, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în domeniul impozitării pensiilor cu condiţia să nu încalce garanţiile ataşate independenţei sistemului judiciar, ceea ce înseamnă că în stabilirea regulilor şi bazei de impunere trebuie să manifeste o diligenţă deosebită", menţionează CCR.
De asemenea, sub aspectul regulilor fiscalităţii, Curtea subliniază că, în jurisprudenţa sa, a statuat că "o fiscalitate care se îndepărtează de la regulile general admise, cât priveşte baza şi cotele impozabile, categoriile de venituri, devine o fiscalitate discriminatorie dacă introduce criterii care afectează egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcţionari este discriminatorie şi contrară prevederilor art.16 alin.(1) şi art. 53 alin.(2) din Constituţie".
