Într-un podcast pe care îl puteți asculta AICI, jurnaliștii austrieci se întreabă dacă nu cumva „După escaladarea scandalului Schengen, Austria nu va deveni noua Ungarie”. Cu referire la faptul că țara condusă de premierul Orban a ajuns aproape o paria după ce a ales să rămână alături de Rusia lui Putin în conflictul din Ucraina din interese economice. Dar și după probleme din domeniul justiției pe care le cauzează la Bruxelles.
Există motive care îndreptățesc această ipoteză
Urmare a votului împotriva aderării României au urmat numeroase condamnări ale deciziei Vienei. Manfred Weber, președintele PPE, a declarat că susține aderarea României la spațiul Schengen și că Klaus Iohannis va avea mult sprijin la Consiliul European.
Citește și: Manfred Weber, președintele PPE: „Trebuie să punem presiune pe Austria. Klaus Iohannis e susținut”
''Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă. Ştiu că Austria are mari dezbateri interne pe această chestiune'', a declarat ministru de interne german înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană.
Opoziția din Austria a sesizat pericolul și a condamnat votul guvernului. Austria va organiza alegeri parlamentare în toamna lui 2024. România va avea o nouă șansă să intre în Spațiul Schengen doar dacă scrutinul va fi câștigat de partidele care s-au opus veto-ului dat de conservatori, aflați în prezent la guvernare.
Primarul Vienei și liderul SPÖ, Michael Ludwig, sprijină aderarea Bulgariei și României la Schengen, în ciuda opoziției exprimate de președintele partidului, Pamela Rendi-Wagner, care nu a considerat că este momentul potrivit pentru o extindere, scrie „Die Presse”.
Citește și: Opoziția din Austria vrea România în Spațiul Schengen, dar sondajele nu ne sunt favorabile
În cursul zilei de azi, jurnalistul DiePresse a scris un editorial intitulat:
Schengen: România este discriminată pe nedrept”.
Dacă Austria vrea să forțeze dezbaterea atât de necesară asupra politicii UE în materie de migrație, nu trebuie să se izoleze.
„Importanța acordată la București vetoului austriac împotriva aderării României la Schengen poate fi surprinzătoare. Pentru oameni este doar chestiune ce ține de faptul dacă cei ce călătoresc vor trebui să își prezinte sau nu pașaportul sau cartea de identitate la punctele de trecere la frontieră”, scrie editorialistul. Care arată că Viena ar fi trebuit să se aștepte la reacții din cauza costurilor mari în termeni de timp și bani, care afectează și comerțul.
„Pentru români, Schengen nu este important din cauza accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, unde românii sunt incontestabil prezenți de la aderarea la UE, ci pentru că se simt discriminați. România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, întrucât a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei arată că acum este mai dificil să intri ilegal prin frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu.
Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care fac un ocol prin Bulgaria prin România către Ungaria. Este vorba de un număr mult mai mic decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Ceea ce este de necontestat, însă, este că majoritatea migranților se deplasează prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră”, scrie editorialistul.
Austria a acuzat România și Bulgaria că nu fac suficient pentru a opri migrația spre țara lor, iar acesta este un motiv suficient pentru a se opune aderării noastre la Schengen. Guvernul de la Viena spune că România a scuns 75.000 de migranți
