Participanţii vor fi informaţi cu privire la stadiul actual al dezbaterilor legislative în curs ce vizează reformarea legislaţiei europene în materie de azil.
Primul pas spre Schengen. Miniştrii afacerilor interne din UE discută, joi, despre migrație
De asemenea, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei, inclusiv cu privire la cooperarea cu partenerii externi pentru gestionarea presiunilor implicate de migraţie.
O prevedere inclusă în pactul privind migraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, se referă la un sistem de solidaritate obligatoriu între statele membre ale UE în cazul unui aflux masiv de migranţi la frontierele unei ţări membre. Textul este blocat în prezent de dezacordurile dintre ţări.
Ungaria, Polonia, Austria şi Republica Cehă s-au opus acestui text în luna iulie, în timp ce Germania, Slovacia şi Olanda s-au abţinut, ceea ce împiedică asigurarea majorităţii necesare pentru adoptare.
Citește și: Strategia lui Putin pentru a ține România afară din Schengen. Cum influențează Rusia vetoul Vienei?
Recent, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a lansat un apel ţărilor membre în vederea ajungerii compromis în acest dosar, subliniind că trebuie depuse toate eforturile în acest scop. ''Nu aş menţiona vreo ţară, ci mai degrabă aş spune că trebuie depuse toate eforturile pentru a debloca orice obstacole de ultim moment'', a afirmat Metsola, care a insistat că este ''esenţial'' ca Europa să rezolve în acest an criza legislativă privind migraţia.
Ea a adăugat că vor exista ţări care nu vor dori să accepte noi reguli, dar şi-a exprimat încrederea că în următoarele săptămâni va fi găsită o soluţie.
Citește și: Presa austriacă face jocurile lui Nehammer ca să țină România afară din Schengen. Cifrele adevărului
Europa se confruntă în ultima perioadă cu un aflux de migranţi ilegali, un număr mare dintre aceştia venind cu ambarcaţiuni, de multe ori supraîncărcate, dinspre nordul Africii.
Numărul sosirilor în Italia cu ambarcaţiuni dinspre Africa de Nord a crescut, peste 133.000 de migranţi fiind înregistraţi până acum în acest an, comparativ cu aproape 70.000 pentru aceeaşi perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, cifrele nu le-au depăşit încă pe cele din 2016, când peste 181.000 de persoane, multe dintre ele sirieni care fugeau de război, au ajuns în Italia.
Citește și: Șefa Parlamentului European: „România merită să fie în Schengen din 2011. Cred că vom reuși în 2023”
Agenda reuniunii miniştrilor de interne europeni include un punct referitor la cooperarea cu America Latină privind aspecte legate de securitatea internă, punct care va fi abordat în continuarea unui prânz de lucru pe aceeaşi temă.
Obiectivul prânzului, care îi va reuni pe miniştrii de interne din UE şi 14 miniştri care fac parte din Comitetul latino-american pentru securitate internă (CLASI), este de a promova şi de a consolida cooperarea operaţională dintre UE şi America Latină în lupta împotriva traficului de droguri şi împotriva criminalităţii organizate transnaţionale.
Implicaţiile pe care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei le are asupra securităţii interne a Uniunii Europene figurează, de asemenea, pe ordinea de zi.
Miniştrii de interne ai Celor 27 vor discuta, de asemenea, despre prelungirea protecţiei temporare acordate persoanelor care au fugit din Ucraina după începutul războiului. Acest mecanism, care a fost activat la 4 martie 2022, le permite persoanelor strămutate din Ucraina să beneficieze de drepturi armonizate în întreaga UE, referitoare, de exemplu, de şedere şi asistenţă medicală. Iniţial, acest mecanism a fost prevăzut pentru un an şi a fost deja prelungit o dată, până la 4 martie 2024. Comisia Europeană propune prelungirea sa cu încă un an, până la 4 martie 2025.
