Codului administrativ adoptat de deputaţi permite aleşilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”, dar și că aceștia vor beneficia de pensii speciale suportate de bugetu de stat, la încetarea mandatului acestora.
„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în articolul 248 din Codului administrativ adoptat de liberali.
Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
O altă prevedere care a stârnit controverse vizează eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.
Cezar Preda: Când ajungem la guvernare, vom modifica aspectele rele
Deputații USR și PMP au votat împotriva noului Cod administrativ, în schimb 7 liberali au votat pentru adoptarea documentului, 3 au fost împotriva, iar 14 s-au abținut.
Deputatul Cezar Preda, unul dintre cei care au votat pentru Codul administrativ, și-a justificat decizia prin faptul că proiectul adoptat luni este „un act normativ așteptat de peste 20 de ani de autoritățile locale”.
„Are și bune și rele. Are lucrurile bune legate de modul în care se dezvoltă autonomia autorităților locale și are lucruri rele cu privire la modul în care se politizează funcția de prefect. Punându-le în balanță, eu am votat pentru proiect pentru că doresc o descentralizare totală, un mers înainte al autorităților locale. În acelasi timp mă gândesc că dacă votul popular din 2020 ne va aduce la guvernare, vom modifica aspectele rele, pentru că politizarea prefecților s-a realizat doar prin ușa din dos... și PSD -ALDE au făcut-o bine”, a declarat Cezar Preda pentru Newsweek Romania.
Întrebat ce părere are despre faptul că majoritatea colegilor să s-au abținut de la vot, deputatul a răspuns că PNL a avut prezență la vot de 22 de persoane. „7 au votat pentru, iar restul au scos cartelele. Eu sunt de 14 ani parlamentar și nu am scos niciodată cartela. Ori am votat pentru, ori am votat împotrivă ori m-am abținut. Alături de cei 6 colegi ai mei, am votat pentru Codul Administrativ, asta în condițiile în care PNL are 1100 de primari. Eu nu pot să întorc spatele la primarii mei pentru toate lucrurile bune din cod care privesc dezvoltarea localitatilor.”
Cristian Buican: „Nu am auzit de voi”
Un alt deputat liberal care a votat pentru proiectul de lege este Cristian Buican. Acesta a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de Newsweek România. „Nu știu ce este asta (revista - n.r.), nu am auzit”, a afirmat Buican.
Ceilalți cinci deputați care au votat pentru aprobarea proiectului sunt Ioan Bumb, Florin Roman, Aurel Varga, Vasile Stamatian și Gabriel Pîrtea.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, ne-a declarat că decizia luată în forurile de conducere ale partidului a fost de a nu susține codul administrativ în varianta promovata de PSD. „Votul pe care l-au dat parlamentarii nostri luni, in majoritate a respectat această decizie. Au fost cativa parlamentari care si-au exprimat o optiune diferita. Nu putem cenzura votul parlamentarilor. Este dreptul lor de a-si exprima optiunea de vot”, a precizat acesta.
Pe de altă parte, Ionel Duncă a adăugat că PNL-ul nu a luat, deocamdată, o decizie referitoare la sesizarea Curții Constituționale cu privire la Codul administrativ și că urmează să fie discutată în partid posibilitatea unor repercusiuni asupra membrilor care au votat împotriva deciziei forurilor.
