UE este cel mai mare bloc comercial din lume, dar deseori nu reuşeşte să vorbească pe o singură voce în politica extermă pentru că procesul decizional necesită consensul între membrii Uniunii. Guvernele europene sunt divizate în privinţa unor subiecte, de la Libia la Venezuela.
„Europa trebuie să îşi dezvolte un apetit pentru putere”, a afirmat Borrell la Conferinţa pentru Securitate din Munchen, subliniind că nu se referă doar la puterea militară.
„Trebuie să fim capabili să acţionăm...nu doar să facem comentarii în fiecare zi şi să ne exprimăm îngrijorarea”, a spus diplomatul în faţa liderilor, parlamentarilor şi diplomaţilor prezenţi la conferinţă.
Cu puterea sa economică, blocul european a fost capabil să se laude cu ”o putere subtilă”, dar influenţa sa în lume a scăzut, parţial din cauza politicilor ”America First” ale preşedintelui american Donald Trump, care au subminat priorităţile europene.
Decizia lui Trump de a retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul, convenit în 2015, precum şi din Acordul de la Paris referitor la schimbările climatice, recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului înainte de un acord de pace final şi criticile acestuia aduse NATO intră în contradicţie cu poziţiile europene.
Odată cu instalarea noii conduceri la Bruxelles, UE s-a lansat începând din ianuarie într-o campanie diplomatică, în special în Orientul Mijlociu.
