Milioane de euro de la buget pentru boli închipuite

PSD a lăsat o bombă cu ceas în buget. Zeci de mii de angajați din ministere, primării, prefecturi, Senat și Camera Deputaților primesc, lunar, sute sau chiar mii de lei sporuri pentru că ar munci în condiții periculoase, grele și vătămătoare. Pe acest considerent, se plătesc, de la buget, milioane de euro pe lună, suma exactă neputând fi precizată pentru că instituțiile nu sunt cooperante.

Sporurile pentru condiții vătămătoare au explodat în guvernarea PSD. În ultimii doi ani, în diverse ministere, ele s-au triplat.

Cei care primesc sporuri pentru condiții grele nu lucrează în oțelării, furnale sau turnătorii.

Bugetarii cărora li se acordă aceste sporuri își desfășoară activitatea, în fața calculatorului, în sediile centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiției, Educației sau al Economiei, în Casa Poporului ori în Primăria Capitalei. Condițiile lor de muncă sunt similare cu ale altor milioane de „corporatiști“ din mediul privat care, desigur, nu beneficiază de astfel de sporuri.

Pentru a primi acest spor de condiții vătămătoare, în instituțiile mai sus menționate ar trebui să se moară pe capete. Numărul accidentelor de muncă ori al îmbolnăvirilor ar trebui să fie alarmant. Evident, acest lucru nu se întâmplă. Potrivit unui răspuns primit de Newsweek România, „sporul se acordă în baza buletinelor de determinare a parametrilor fizici și biologici (praf, germeni mezofili, germeni hemolitici, fungi)“ și „la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare“.

În realitate, ele sunt o șpagă din bani publici pe care șefii (numiți politic, în cazul nostru de PSD) o dau pentru fidelizarea subalternilor. Altfel, cine ar risca să muncească într-un loc știind că își periclitează sănătatea ?

Nivelul sporurilor pentru condiții vătămătoare, la care facem referire în acest text, este cel din septembrie 2019, moment în care populismul PSD a atins un punct culminant.

Profit.ro a scris că sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, va fi redus drastic de Guvernul Orban. Surse guvernamentale au precizat că sporul va fi în sumă fixă pentru toate categoriile de personal, iar cuantumul acestuia va fi calculat prin raportare la salariul minim brut pe economie.

Ce spune legea

Potrivit art. 23 din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, „locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr. I - VIII şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), la propunerea fiecăruia dintre ministere.

Funcționarii publici și personalul contractual pot beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare sau expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.

Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, ce se eliberează pe baza următoarelor criterii: a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă; b) gradul de creștere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă respective; c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.