Orlando Teodorovici este ministru de finanțe. În viața lui a lucrat exclusiv la stat și a urcat toate trepetele: de la expert fără facultate în cadrul Ministerului Transporturilor (în 1991) la ministru în guvernul Ponta și apoi Dăncilă.
Nevoi personale de 220.000 euro
Un bugetar pur sânge cum este Orlando Teodorovici a ajuns să acumuleze datorii de aproape un milion de euro. Unele dintre creditele de sute de mii de euro au fost luate de Teodorovici de la bănci private. Cu banii, Teodorovici și-a cumpărat alte imobile dar și clădiri care îi acoperă cea mai mare parte din ratele la bănci.
Ați mai auzit pe altcineva să dețină asemenea puteri?
De exemplu, Teodorovici a avut „nevoi personale, în anul 2007, în valoare de peste 220 de mii de euro și banca l-a servit. Teodorovici și-a depus ultima declarație de avere pe 27 iunie 2019. La capitolul datorii, Teodorovici a trecut: 352.230 de euro la BCR (credit ipotecar), 221.317 euro (credit de nevoi personale), 121.823 euro credit ipotecar, un contract de împrumut de la o persoană fizică de 100.000 euro și un contract de împrumut de 75.000 lei. În total, datorii de 811.370 de euro.
Din ce trăiește?
Un calcul al Newsweek România arată că În fiecare an, Eugen Orlando Teodorovici plătește unor bănci – dar și unor persoane fizice – în jur de 60.000 de euro pentru a acoperi împrumuturi de peste 800.000 de euro. Potrivit declarației sale de avere, Teodorovici a câștigat anul trecut 36.000 de euro din chirii, la care se adaugă salariul de 29.000 de euro. În total 65.000 de euro care acoperă cu puțin valoarea ratelor.
Ar rezultat că lui Teodorovici i-ar mai rămâne să trăiască doar cu 2.000 de lei pe lună din care să își achiziționeze hainele de firmă pe care le afișează și întreținerea vilei în care locuiește. Imposibil. Teodorovici nu are bani în bancă.
Anomalii pe bandă rulantă
În 2007, familia Teodorovici și-a cumpărat o altă vilă, mai spațioasă, în București, de 250 de metri pătrați. Achiziția a fost făcută în, poate, cea mai scumpă perioadă a bulei imobiliare care a precedat criza. Prețul a fost pe măsură: 412.000 de euro. Banii au fost obținuți printr-un credit ipotecar contractat de la Banca Comercială Română (BCR). În același an, tot de la BCR, familia Teodorovici a mai obținut un credit de nevoi personale de 220.000 euro.
Primul credit era scadent în 2037, iar celălalt în 2032. Pe scurt, în același an, o bancă a considerat că acordarea drept împrumut a unei sume de 632.000 de euro unui cuplu cu venituri exclusiv de natură salarială bugetară este o afacere bună. Numai cele două credite generau rate lunare de aproape 4.000 de euro, întinse pe 25-30 de ani.
Citește și: Secretul bancar al lui Teodorovici
Rate de 4.500 de euro, venituri de 4.600 de euro
În 2008, cei doi soți au contractat un nou credit ipotecar, în valoare de 152.000 euro de la Credit Europe, pentru cumpărarea unei case de 70 de metri pătrați, tot în București. Practic, la ratele bancare s-a mai adăugat o sumă de aproximativ 1.000 de euro lunar. În total, la finalul lui 2008, cuplul Florentina și Eugen Teodorovici aveau de plătit la bănci cam 4.500 de euro lunar.
Atunci, Florentina Teodorovici lucra ca director general adjunct în Ministerul Transporturilor, de unde încasa un salariu lunar de aproximativ 5.000 de lei, adică nu mult peste 1.000 de euro. Actualul ministru era secretar de stat (din partea PNL) în Ministerul Economiei și Finanțelor. Pentru funcția publică, era renumerat cu un salariu de aproximativ 10.000 lei lunar, la care se adăugau alți 2.000 – 3.000 de lei pentru funcțiile de membru în mai multe Consilii de Administrație.
Citește și Teodorovici a lucrat doar la stat
Pe scurt, veniturile lunare ale familiei erau de 17.000 – 18.000 de lei, echivalentul (la cursul din 2008) a 4.600 – 4.900 de euro. Iar ratele lunare erau de cam 4.500 de euro. Un calcul elementar arată că familiei îi mai rămâneau pentru cheltuieli abia câteva sute de euro lunar.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici a depus, în procedură de urgenţă, la Senat un proiect de lege care prevede pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 6 ani pentru cei care nu virează la timp contribuţiile care sunt reţinute din salarii, pensii și asigurări sociale de sănătate.
