Serviciul Român de Informaţii se pregăteşte să predea către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) ceea ce a mai rămas din arhiva fostei poliții politice comuniste, a anunțat purtătorul de cuvânt al instituției, în podcastul inițiat de SRI prin care își prezintă activitatea, „Top Secret”.

Respectiva arhivă este moștenită de SRI de la Securitate, iar Ovidiu Marincea a insistat pe cuvântul „moștenită”, „pentru că, până la urmă, nu am ales noi să deţinem acea arhivă, dar ea există la noi”.

Prin această predare, se încheie transferul documentelor de la SRI către CNSAS început în urmă cu un deceniu. Întrebat de ce a durat atât de mult acest transfer, la 32 de ani de la Revoluția din 1989, directorul SRI Eduard Hellvig a punctat că, în primul rând, este un eșec al statului român. 

„Presa are dreptate, societatea are dreptate. România a eşuat la acest capitol, din punctul meu de vedere. Am început cariera politică în anii '90, la Cluj, când eram student, şi militam pe străzi şi luptam pentru transparentizare, pentru o societate democratică şi pentru un regim pluralist.

Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun.

Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală.

Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele. Nu s-a întâmplat acest lucru. Nu s-a întâmplat nici peste ani. Nu există o explicaţie onestă pe care cineva să o dea astăzi, în care să spună de ce nu aţi predat arhiva. Vreau să spun următorul lucru: nu Serviciul Român de Informaţii este doar moştenitorul...”, a răspuns Eduard Hellvig.

Toate arhivele Securității trebuie predate

Directorul instituției consideră că păstrarea arhivelor fostei Securtăți nu au făcut decât să afecteze imaginea SRI. De fapt, arhiva fostei poliții politice este împărțită între mai multe instituții ale statului, precum SIE, Ministerul Apărării sau Jandarmeria.

„Aceasta a fost o anatemă şi o strategie extrem de inteligentă prin care să se împingă toată povestea arhivelor către SRI. Eu nu am nicio problemă să predau absolut orice are SRI-ul, dar aştept ca societatea românească, în întregime, să-şi regăsească toate dosarele vechii Securităţi la CNSAS.

De ce spun aceasta? Pentru că numai dacă vom trece prin acest proces vom înţelege trecutul recent al României şi vom şti ce să facem ca să avem un alt fel de viitor”, a precizat Eduard Hellvig.

Directorul SRI a insistat pe faptul că toate arhivele care provin de la vechea Securitate trebuie predate CNSAS.

„Acum, sigur, noi încercăm să predăm CNSAS-ului, pot să spun deja de ani de zile, ce avem şi mi se spune că nu există spaţiu. Acum, cu tot respectul, dacă vrem să nu primim sau să luăm arhivele, putem să avem tot felul de argumente.

Eu am spus că mai dau un termen celor care ar trebui să preia această arhivă, iar, dacă acest lucru nu este posibil, o să le pun la dispoziţie un spaţiu de la noi pentru CNSAS, ca să fiu sigur că aceste arhive nu mai sunt la SRI, astfel încât să terminăm definitiv cu această discuţie publică cu privire la dosare pe care serviciile de informaţii le au şi le folosesc ca să-şi atingă obiectivele. E un subiect sensibil pe care eu, personal, nu sunt dispus să mi-l asum ascunzându-l.

Nu am nicio obligaţie, nu am nicio datorie, nu am nimic de ascuns în ceea ce priveşte arhivele CNSAS, arhivele fostei Securităţi care trebuie să fie la CNSAS, şi, ca atare, am toată disponibilitatea să predau aceste arhive. Ceea ce a făcut Securitatea ca şi mecanism de lucru asupra societăţii româneşti a fost abominabil, iar oamenii trebuie să înţeleagă de unde am plecat, ca să ştim unde să ajungem”, a insistat directorul Serviciului Român de Informații.

Media de vârstă în SRI, 38 de ani

Eduard Hellvig a respins ideea că SRI este continuatorul Securității comuniste. 

„Serviciul Român de Informaţii nu are cum să fie continuatorul fostei Securităţi şi vă dau doar câteva exemple: vârsta medie a Serviciului... în Serviciul Român de Informaţii este 38 de ani.

80% din ei vorbesc cel puţin o limbă străină; Serviciul Român de Informaţii are 104 relaţii bilaterale în 68 de ţări. Cred că Ministerul de Externe nu are atâtea relaţii bilaterale. Aveţi senzaţia că un asemenea Serviciu, dacă nu ar avea capabilităţi, infrastructură şi competenţă, ar putea să aibă atâtea relaţii bilaterale?! Ca atare, este o expresie des folosită de unii ca să atace pur şi simplu instituţia”, a precizat Eduard Hellvig, directorul SRI.