VIDEO Remus Pricopie, rectorul SNSPA despre sondajul pomenit de Nicușor Dan: A mai făcut asta

DE Mihai Duță | Actualizat: 08.01.2025 - 10:40

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a explicat la Newsweek Report, care sunt efectele procentelor candidaților la alegerile prezidențiale făcute publice de Nicușor Dan pe baza unui așa zis sondaj despre care nu se știe cine l-a făcut și cine l-a plătit.

SHARE

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a explicat la Newsweek Report, care sunt efectele procentelor candidaților la alegerile prezidențiale făcute publice de Nicușor Dan pe baza unui așa zis sondaj  despre care nu se știe cine l-a făcut și cine l-a plătit.

Newsweek România: Cum vi se par datele făcute publice de Nicușor Dan privind procentele candidaților la alegerile prezidențiale?

Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Da, am fost și eu surprins, apoi mi-am dat seama nu e prima dată când Nicușor Dan se joacă cu sondaje despre care nu știm mare lucru. Eu constat absolut toată lumea se pricepe la fotbal, așa cum se pricepe și la sondaje, și la politică. De fapt, nu sunt mulți care se pricep la fotbal. Este o meserie pe care trebuie o stăpânești, așa cum nu sunt mulți care se pricep la sondaje. Iar sondajele reprezintă un fel de analize pe care le faci societăți.

Citește și: Cine e Călin Georgescu? Vrea RO-EXIT, ieșirea din NATO a României și revenirea la "Mama Rusie"

Și dacă tot vorbim despre analize, degeaba îți face analiza de sânge ca afli glicemia dacă tocmai ai mâncat cinci prăjituri. Analiza respectivă, realizată corect în laborator, îți va arăta probabil un nivel de 200, când în mod normal ar fi în jurul lui 90. Și nu este o analiză corectă.

Citește și: Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Dacă am face ce spune Călin Georgescu, România ar intra în faliment

Așa se întâmplă și în sociologie. Nu orice moment este potrivit pentru a face o diagnoză corectă a societății. Am dau un alt exemplu. Luăm momentul 2019 când la alegerile prezidențiale, turul doi, președintele Iohannis cred a câștigat cu 63%. Dacă am fi făcut un sondaj de opinie la 2 săptămâni după turul doi, 80% ar fi răspuns au votat cu Klaus Iohannis.  

Citește și: VIDEO Cum a ajuns Călin Georgescu pe primul loc. Remus Pricopie,rectorul SNSPA: Legea nu s-a aplicat

Lucrurile astea se cunosc, se știueste vorba de un comportament psihologic, social, de asociere cu succesul, cu câștigul.

După nebunia pe care am avut-o cu anularea alegerilor, prezența masivă a lui Călin Georgescu pe Tiktok și perioada de sărbători, orice sondaj ar fi fost făcut, indiferent vorbeam de Călin Georgescu sau vorbeam despre un alt personaj politic, nu ar fi fost un sondaj relevant. Cu alte cuvinte, nu aveai ce măsori. Mai dau un exemplu: Mircea Geoană ne-a inundat cu sondaje de opinie în care apărea primul în mod constant. În final Mircea Geoană a luat 8%. Acele sondaje, de fapt, au fost făcute fără se respecte niște proceduri.

Un sondaj serios este atunci când ai aliniați toți competitorii și știi despre ce este vorba.  Chiar Nicușor Dan a spus că sondajul nu e foarte serios, dar ne-a aruncă niște cifre pe masă.  Am stat și m-am gândit de ce a făcut asta, după care mi-am adus aminte că a făcut același lucru în aprilie 2024, când ne-a anunțat că el este pe primul loc cu 46% și că Piedone este pe locul doi. La vremea resepctivă, din datele pe care le aveam, Piedone era la 15-16%. 

De ce a făcut Nicușor Dan acest lucru? De ce a anunțat că un competitor are 41%? Pe de-o parte ca să-l prezinte ca un pericol: «Votați-mă pe mine, pentru că altfel, uitați, vine Piedone și o să fie vai de voi bucureștenii". În al doilea rând, ca să-i eclipseze pe ceilalți posibili candidați.

Văd aceleași tehnici aplicate acum.

Văd cum se joacă cu ceilalți posibil contracandidați, inclusiv cu Crin Antonescu, pe care îl aruncă în derizoriu: «Ce e pripeala asta? Cum să-ți valideze ție candidatura între Crăciun și Anul Nou?"

Nicușor Dan are un stil de falsă superioritate și o strategie care, în final, îl promovează pe Călin Georgescu. Adică un extremist. Adică face ce a făcut și în aprilie-mai anul trecut.   

Oamenii are trebui să aibă mai multe date despre acest sondaj. De ar fi important?

Trebuie să știm cine e sociologul care a făcut această cercetare și să ne explice sociologul de ce a făcut cercetarea într-un moment în care se știa că, de fapt, datele sunt nerelevante.

Am spus că revin asupra declarației lui Nicușor Dan, care a precizat că a comandat un sondaj care poate costa între 13.000 și 16.000 de euro în funcție de tip, de eșantion, etc.  

Domnul Nicușor Dan are obligația să ne spună, în urma afirmațiilor sale, cine a comandat sondajul, cine l-a făcut, cine l-a plătit? Salariul unui primar, dacă nu mă înșel, e în jur de 2.000 euro, poate un pic mai mult. Deci muncești jumătate de an ca să plătești un sondaj. Iar dacă sunt donații, că ne-a mai prezentat chestiunea aceasta cu donațiile, poate că e cazul să fie mai specific.

Am fost, și e foarte bine că am fost și suntem exigenți atunci când vine vorba de banii de campanie ai lui Mircea Geoană. Am vorbit despre banii de campanie ai lui George Simion, ai lui Liviu Dragnea. De ce nu avem aceeași întrebare pentru toți politicienii? 

Verificările ar trebui să fie foarte serioase atunci când vorbim despre banii cheltuiți de politicieni în campanie.

Să știți că a fost la o chestiune de de milimetru ca ilegalitățile lui Călin Georgescu să treacă neobservate. Adică el a declarat, ne-a mințit pe toți, că a avut zero costuri electorale.

Nimeni până la CSAT, nimeni nu s-a autosesizat. Iar ăsta este un alt punct de întrebare. Să știți că CSAT-ul este ultimul filtru, e locul în care se discută cele mai complicate subiecte. Acest subiect legat de bugetul asociat campaniei unui candidat ar fi trebuit să fie verificat cu mult înainte, până la CSAT. De ce acele instituții responsabile, Biroul Electoral Central, AEP, Procuratură ș.a.m.d.

Procuratura se sesizează în urma diverselor articole, ceea ce e foarte bine. Aici de ce nu s-a autosesizat?

Dacă dumneavoastră aveți responsabilitatea, ca jurnaliști, să stați cu ochii pe putere, asta faceți. Dacă procurorii au obligația să stea cu ochii pe ilegalități și să intervină, asta trebuie să facă.

Nu putem să-l acuzăm pe Călin Georgescu că este legionar, după ce acum doi ani Parchetul a spus că nu există fapta. Deci primește certificate de bună purtare de la instituțiile statului, el fiind legionar și noi având lege care interzice promovarea discursului legionar. De ce interzice? Păi este interzis să promovezi legionarii, pentru că sunt criminali cu crime realizate în mijlocul zilei, la sfârșitul anilor 30 și în anii 40. De asta sunt interziși.

Este forma românească de fascism. Acesta e motivul pentru care, în mod absolut corect, nu ai cum să-i glorifici pe acești așa-ziși eroi ai țării când ei de fapt au fost criminali.

Mai avem un caz. Din nou, nerezolvat absolut deloc. A existat pe internet o listă cu intelectuali despre care un legionar spunea că ar trebui să fie condamnați la moarte. Nu s-a întâmplat nimic, nimic. Pe listă erau și nu știu câți profesori de la SNSPA, dar nu numai de la SNSPA. Și mulți alți intelectuali.

Ce părere aveți despre suspendarea candidaturii lui Crin Antonescu?

Mai exact auto-suspendare. Perioada asta a fost foarte intensă. Nu foarte multe lucruri discutate la nivelul partidelor politice, în interiorul partidelor politice, în interiorul coaliției au ajuns și în spațiul public. Toate informațiile astea pe surse, trebuie luate cu o anumită rezervă. Eu cred că pur și simplu, după ce s-a semnat acordul de coaliție, fiecare a plecat acasă, mulțumit, dar având în cap o cu totul și cu totul altă reprezentare a ceea ce urmează să se întâmple.

Gândiți-vă că pentru a avea alegeri în martie, astăzi ar fi trebuit să fie hotărârea de guvern cu calendarul alegerilor. Deci, tot azi, mâine-poimâine ar fi trebuit să avem congres la fiecare partid pentru desemnarea candidatului.  Eu mi-am asumat public să spun că, după părerea mea, e un calendar pur și simplu pripit.

Lumea nici n-a înțeles bine ce s-a întâmplat în decembrie. Cred că țara are nevoie de un moment de de liniște, dar și de un moment în care să analizeze, să i se explice, să absoarbă, dacă vreți să interiorizeze ceea ce s-a întâmplat, să compare.

Nu întâmplător am scris despre cazul anulării alegerilor prezidențiale din Austria, pentru că  că am văzut un fel de văicăreală generală. Vai, ce ni s-a întâmplat!  Păi s-a întâmplat și în Austria chiar de două ori. A doua oară din cauza licipiului de pe plicuri. 

Judecătorii au considerat că atâta timp cât plicurile au fost confecționate greșit și nu sunt sigilate atunci când ajung la birou electoral, secretul votului prin corespondență este violat. Și atunci, pentru a doua oară turul doi al alegerilor prezidențiale a fost anulat și reorganizat.

Rusia joacă și în Austria, dovadă fiind extremismul care a crescut extraordinar de mult. Acesta este un alt aspect pe care trebuie să-l clarificăm. Toată lumea spune dovezi, dovezi, dovezi.

Ieri am terminat de inventariat o listă cu rapoarte oficiale de la servicii secrete, guverne, parlamente din statele euroatlantice privind atacul hibrid rus la adresa țărilor respective, în principal pentru influențarea deciziilor politice sau alegerilor.

Toate toate se desfășoară după același model. Mai întâi identifici niște politicieni slabi. Dacă nu-i ai, îi crești. Adică AUR, SOS, George Simion, Călin Georgescu ș.a.m.d. 

După părerea mea, obiectivul Rusiei la aceste alegeri a fost ca ambii candidați din turul doi să fie ai ai lor. Medvedev, fost președinte al Rusiei, a declarat anul trecut că ei susțin politicienii patrioți din țările europene la vedere și secret, spunând că n-au cum să nu îi susțină pe acei patrioți care vor ca țara lor să se reîntoarcă la valorile tradiționale. Ce înțelege Medvedev prin valori tradiționale?  Cortina de fier sovietică.

Eu spun NU acestui tip de politică susținută de Medvedev. Medvedev să-și susțină politica lui la Moscova.  

Noi lucrăm acum la SNSPA la un studiu în care  una dintre întrebările la care încercăm să aflăm un răspuns este de cât timp îl știau pe Călin Georgescu cei care l-au votat. Pentru că s-ar putea să constatăm că 80% dintre ei îl știau de trei zile. Este o problemă pe care noi trebuie să ne-o punem ca țară. Dacă noi ne ducem așa, ne vindem cu totul, ne donăm, nu ne vindem, ne aruncăm în brațele unui Mesia în ghilimele, pe care îl știm de 3 zile, de 3 săptămâni, de trei luni. Ceva nu e în neregulă.

Care este povestea anulării alegerilor prezidențiale din Austria în 2016?

Anularea alegerilor nu poate să fie un lucru bun.  Am constatat că ne văităm pur și simplu fără niciun fel de limită. De parcă decizia Curții Constituționale ar fi fost greșită, când, de fapt, a fost, după părerea mea, cea mai importantă decizie a Curții Constituționale din ultimii 30 și ceva de ani, de când există Curtea. Din acest motiv am ales să prezint cazul alegerilor prezidențiale din Austria în 2016.

De subliniat este faptul că partidele „clasice”, pentru prima dată în ultimii 60 de ani, nu au reușit să-și califice candidații în Turul II, aceștia ocupând poziții modeste – 11,28%, pentru candidatul social-democrat (locul patru), și 11,12%, pentru candidatul de dreapta (locul cinci).

În urma celui de al doilea tur de scrutin, care a avut loc pe 22 mai 2016, Van der Bellen s-a plasat pe primul loc (50,35%). Rezultatele au fost însă contestate de Președintele FPO, pe motiv de „iregularități în procesul de numărare a voturilor” în 20 din cele 117 districte administrative.

Au fost semnalate: prezența unor persone neautorizate în procesul de numărare a voturilor, existența unor minori printre persoanele care și-au exprimat votul, proceduri inexacte în sortarea voturilor nule, emiterea unor „decizii” oficiale înainte de termen, mai exact înainte de încheierea procesului de vot etc.

Este important de reținut că nimeni nu a acuzat existența unor fraude electorale, ci nerespectarea procedurilor, ceea ce ar fi putut influența rezultatul final al scrutinului, în condițiile în care cei doi candidați din Turul II erau separați de numai 30.863 de voturi.

Curtea Constituțională din Austria a analizat toate „iregularitățile” semnalate. Unele dintre ele au fost confimate de către Ministerul de Interne, responsabil de organizarea alegerilor, în timp ce altele au făcut obiectul audierii a peste 90 de oficiali, implicați în procesul electoral, în fața Curții Constituționale. Pe 1 iulie 2016, Curtea Constituțională a considerat că procesul electoral a fost „profund viciat”, ca urmare a nerespectării cu strictețe a legislației electorale, și a decis reluarea Turului II[7]. Inițial, reluarea alegerilor a fost planificată pentru 2 octombrie, dar, pe 12 septembrie 2016, ministrul de interne a anunțat amânarea datei alegerilor pentru 4 decembrie 2016, din motive tehnice: s-a constatat că multe plicuri, care conțineau votul prin corespondență, au ajuns deschise / nelipite la destinație (autoritățile electorale competente). Cu alte cuvinte, principiul „votului secret” fusese încălcat. De vină pentru cele întâmplate a fost … calitatea necorespunzătoare a adezivului utilizat în confecționarea plicurilor destinate votului prin corespondență. Ca urmare a acestui fapt și pentru a permite autorităților remedierea deficiențelor – înlocuirea materialelor de calitate slabă utilizate în procesul electoral –, alegerile au fost amânate pentru încă două luni.

În urma votului din 4 decembrie 2016, Alexander Van der Bellen a fost ales președinte al Austriei, cu votul a 53,79% dintre alegători.

Când estimați că ar putea avea loc alegerile prezidențiale?

Cei din coaliție vor avea o întâlnire, vor discuta. Dar aici să ne uităm la elementele pe care trebuie să le luăm în calcul.

Având în vedere că nu vrea nimeni să facă alegeri în perioada de Paște, ai acest blocaj de o lună, pentru că nu e vorba numai de vot, este vorba și de campanie. Deci poți să începi campania electorală măcar la o săptămână-două după ce s-a terminat cu sărbătorile pascale. Și atunci vorbești de mai, iunie, iulie, cel târziu.

Dacă nu le faci până în iulie, trebuie să ai un motiv foarte serios și să spui de ce te duci cu ele în septembrie, octombrie.

Atenție, am mai încercat o dată să facem alegeri pe 8 septembrie, iar eu sunt unul dintre cei care am avertizat public că asta înseamnă campania electorală pe 8 august, strângere de semnături pe 1-2-3 august și nu faci nimic altceva decât să transmiți un mesaj de neseriozitate. Adică, domnule, nu sunt importante alegerile astea le putem face printre slapi și prosopul de de plajă.

 

 

 

 

 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te