Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și deputat PNL, a anunțat că va promova un proiect de lege prin care toate blocurile să poată avea panouri solare pentru reducerea facturilor cetăŧenilor și pentru protejarea mediului.
Newsweek România: Care sunt principalele realizări pe care le-ați avut ca ministru și ca deputat?
Sebstian Burduja, ministrul Energiei: În primul meu mandat în Parlamentul României cred că am reușit să mișcăm anumite lucruri. M-am luat la trântă cu birocrația împreună cu colegii mei George Tuță și mulți alții și am reușit să facem, cred, un lucru important, am reușit să eliminăm copia după buletin, cel puțin în lege. Am reușit să introducem cazierul judiciar în format online, digital, lucru pe care l-am făcut și tehnic la nivelul Ministerul Digitalizării, portofoliu pe care l-am ocupat anterior.
Astăzi sunt peste 500-600.000 de români care și-au eliberat certificatul cazierul judiciar online, lucru care le-a simplificat viața. Nu mai sunt drumuri la secții, nu mai depinzi de toanele unui funcționar, nu te trezești în aeroport că îți trebuie documentul și nu poți să pleci pentru că nu-l ai, ș.a.m.d.
Apoi a fost o altă serie de acte pe care le-am susținut și ca ministru, dar și ca parlamentar. Legea securității cibernetice în România, prima lege care după 10 ani a modificat legile securității naționale și a făcut ca astăzi România să aibă o legislație ultramodernă în acest domeniu. De asemenea, Legea Cercetării avea nevoie, după foarte mulți ani, de un nou cadru legislativ. O știre de zilele trecute ne spune așa după 17 ani în România a adoptat în Guvernul României o Strategie Energetică Națională.
Imediat după pandemie și după debutul războiului din Ucraina ne-am lovit de niște prețuri foarte mari la energie și până la urmă au fost găsite resurse și au fost niște măsuri pentru a veni în sprijinul populației. Ce urmează?
Au fost importante aceste măsuri pentru că au asigurat un preț stabil, predictibil la consumatorul final.
Aveam nevoie în sector energetic de un plan, pentru că lucrurile se întâmplau oarecum haotic și, în debutul mandatului meu, am creat un consiliu onorific, un lucru în premieră pentru Ministerul Energiei, și i-am pus pe acei oameni la treabă.
Ei sunt oameni respectați în sectorul energetic, au făcut o muncă voluntară de un an de zile, consultări, drafturi ș.a.m.d. și am reușit, după 17 avize și 17 ani, să adoptăm în Guvern, o strategie ergetică națională. Ce spune ea?
Păi spune așa că România se angajează să aibă o tranziție energetică și această tranziție trebuie să rezolve trilema energiei în următoarea ordine de priorități.
În primul rând, energia trebuie să fie sigură, deci trebuie să se aprindă becul în momentul în care apăsăm întrerupătorul.
În al 2-lea rând, trebuie să fie accesibilă românilor și competitivă pentru companiile private românești și abia în al 3-lea rând trebuie să fie curată sau verde.
Nu putem să facem greșeala pe care, din păcate, Uniunea Europeană a făcut-o în ultimii ani, și o recunoaște Mario Draghi (fostul premier al Italiei n.r.) raportul lui, să punem pe primul loc tranziția verde, cu prețul reducerii masive a competitivității economiei europene, cu prețul unei poveri majore pentru cetățeni și uneori chiar și cu prețul securității energetice.
Așadar, am restabilit aceste lucruri în ordinea lor și am spus foarte, pe scurt, România în acest moment trece de la cărbune la gaz.
Este o altă sursă, producție de energie în bandă, sigură, la un preț bun și ca nivel de poluare e cam la o treime față de cărbune.
Avem gaz, suntem producător numărul unu în Uniunea Europeană din anul acesta datorită Romgaz. Din 2027 avem și gazul din Neptun Deep ceea ce înseamnă dublarea producției naționale.
Pe termen mediu și lung, trecem de la gaz la energie nucleară, domeniu în care România are istorie, are școală, are experți foarte buni și are și o tehnologie occidentală,spre deosebire de toate celelalte state din jurul nostru care au apelat pe vremuri la tehnologie sovietică și în continuare sunt blocate în acea paradigmă.
Cât de greu a fost să duceți la capăt acest proiect?
În primul rând, am pornit de la nevoia de a promova un mesaj foarte simplu: fără energie nu există dezvoltare. Repet, este și mesajul pe care Mario Draghi îl dă raportul său și pe care, în sfârșit, Uniunea Europeană pare că îl recunoaște. Este aproape o axiomă. Aceeași recunoaștere a importanței energiei am reușit să o promovăm și în interiorul Guvernului. Să știți, nu e o chestiune partizană, Partidul Național Liberal e principalul promotor al acestei idei și al investițiilor.
Da, am reușit să generăm un consens la nivelul Guvernului și în Parlament când a venit vorba de energie, de proiectele mari, strategice, că vorbim de Neptun Deep, că vorbim de reactoarele trei și patru de la Cernavodă, unde am reușit să semnăm un contract istoric pentru România sau alte subiecte. Lucrurile s-au aliniat și din perspectivă politică.
Ați amintit despre semnarea contractului pentru reactoarele trei și patru de la Cernavodă. De ce este atât de important?
Acest proiect înseamnă 1400 de megawați în plus pentru România, producție de energie în bandă, producție de energie fără emisii de CO2.
Înseamnă totodată, că România poate, după 30 și ceva de ani de când s-a chinuit să facă acest proiect, prin contractul semnat vinerea trecută la Baku, în valoare de 3,2 miliarde de euro, proiectul este pus pe un drum fără întoarcere. Indiferent ce guvern va fi, ce coaliție va fi el, se va face asta. Acuma, din punctul ăsta nu se mai poate întoarce nimeni. Sunt miliarde de euro angajate de România. E un consorțiu de firme realmente de top, nu se putea mai bine.
Îi avem pe canadieni, Atkins Realis, pentru că suntem cu tehnologia lor și la unitățile unu și doi. Îi avem pe italieni, cei de la Ansaldo fac printre cei mai bune turbine din lume. Îi avem pe americani cu printre cei mai buni ingineri nucleari din lume, Sargent & Lundy, și o imensă firmă de construcții care se numește Flour și care deține de altfel și NuScale, tehnologia pentru actualele ce ntrale modulare de mici dimensiuni de la Doiecești.
Este o întreagă construcție și a fost cumplit de greu să trecem de aprobarea Uniunii Europene, articolul 41 din tratatul Euratom. Au venit experți și au evaluat acele structuri. Și s-a făcut o expertiză tehnică extrem de amănunțită, pentru că în sectorul nuclear nimeni nu vrea să-și asume riscuri.
De ce a durat atât de mult, zeci de ani până să reușim să demarăm procesul de punere în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?
În anii 90, România nu a avut bani. S-a pus în funcțiune Unitatea 1 în1997, iar Unitatea 2 abia în 2007. După aceea, o lungă perioadă, România nu a avut înțelepciune. Proiectul trebuia dezvoltat de un consorțiu în care statul român era într-adevăr minoritar și a existat o schimbare de paradigmă la un moment dat, pe care eu nu o înțeleg și care a întârziat proiectul cu aproape 20 de ani.
Firmele private s-au retras, statul a vrut să devină majoritar, după care, prin 2015, a existat o încercare de parteneriat cu chinezii. Au fost scoase firmele occidentale și a fost adus un investitor chinez. Nu s-a legat absolut nimic, după care, prin 2020, lucrurile au început să revină spre normalitate. S-a construit acest consorțiu, am obținut aprobarea Uniunii Europene, am obținut depunerea unei oferte de către acest consorțiu și negocierile s-au finalizat cu succes.
Negocierile în sine au fost epice. Voi scrie o carte cândva, pentru că la o asemenea sumă îmi dați seama cam ce discuții au fost.
La Ministerul Energiei mai sunt și alte investiții importante. Ce ne puteți spune despre ele?
[Sunt investiții de 14 miliarde de euro doar din fonduri nerambursabile. Adăugând contribuția privată, vorbim de investiții de peste 25 de miliarde. Este fără precent în sectorul energetic, nu spun pentru a mă lăuda, e meritul unei echipe și este și o conjunctură, pentru că România a avut acces la PNRR, 1,6 miliarde pentru energie și la fondul pentru modernizare, care este cea mai mare parte din această sumă. E foarte important să spunem românilor de ce facem aceste investiții.
Facem toate aceste investiții pentru că vrem ca românii să aibă facturi cât mai mici. Cu cât vom produce mai multă energie înțară, cu atât facturile vor fi mai mici. De asemenea, vrem să fim o țară sigură și să fim un lider în regiune. În acest moment, după treizeci și ceva de ani în care România n-a investit în sectorul energetic, am trăit de pe urma hidrocentralelor și termocentralelor făcute de generațiile de dinainte. Am ajuns ca în cele mai multe zile să depindem de importuri.
Viziunea noastră e să depindă alții de noi, pentru că energia înseamnă și putere geopolitică, și influență, și securitate. Și mai ales să nu depinzi de țări care au folosit energia ca armă de șantaj, în speță Federația Rusă pentru regiunea noastră. Și acolo vom fi, pentru că în acest moment avem proiecte în lucru de10.000 de megawați solar și eolian.
Avem 3500 de megawați pe gaz, proiecte în lucru, avem programul nuclear care înseamnă peste 2200 de megawați și avem chiar și hidrocentrale pe care vrem să le terminăm.
Sunt proiecte începute înainte de ț89, undeva la 500 de megawați, dar proiecte flexibile, care acoperă vârful de consum de seara plus stocare.
De ce înșir acești megawați? Pentru că dacă îi însumăm, vom vedea că în câțiva ani de zile, România pur și simplu își va dubla capacitatea de producție. Avem astăzi pe hârtie 19.000 de megawați/ În cel mai bun caz, într-o zi bună, dacă bate soarele, bate vântul, avem și apă, producem cam 9000 MW, maxim pe vârful de producție. Deci noi, ca țară, vom putea să ne acoperim consumul intern și chiar vom putea să exportăm și să beneficieze și alte state de pe urma muncii noastre.
Aveți o inițiativă interesantă care spune că fiecare bloc din România va putea să-și instaleze panouri solare. Ce ne puteți spune depre acest proiect?
În acest moment sunt foarte puține blocuri în România care au reușit să-și instaleze panouri fotovoltaice. De ce? Pe de o parte, cadrul legislativ spune că poți să-ți spui panouri, dar ele susțin consumul din spațiile comune iluminat, lift ș.a.m.d.. adică un consum relativ mic.
Așadar, trebuie să schimbăm legislația pentru a le permite tuturor locatarilor să încaseze banii din producția de energie de pe urma acestor panouri, scăzând desigur consumul lor. Este un concept "Comunități de energie", aplicabil la nivel european.
România și-a propus să facă asta și vrem ca în următoarea lună, poate două luni de zile, să și adoptăm un act normativ în acest sens, pentru că blocurile din România sunt o sursă fantastică de producție de energie verde.
Ce mesaj aveți pentru românii care vor veni la vot?
Singura cale este Partidul Național Liberal. Sunt subiectiv, iubesc Partidul Național Liberal pentru că e un partid istoric. A creat România modernă. Este partidul care a oferit întotdeauna soluții corecte și a spus adevăruri, chiar când ele n-au convenit. Este partidul care a investit cel mai mult, a atras fonduri europene.
Fără Partidul Național Liberal la guvernare, România nu o va lua pe o cale bună. Fie se va duce, Doamne ferește, pe o cale a populismului și ne vom face de râs în întreaga lume, așa cum și alte state, din păcate și-n Europa, s-au făcut și nu vom mai fi parteneri credibili nici în NATO, nici în UE, fie o vom lua pe calea unor măsuri sociale nesustenabile pentru economie și până la urmă tot va trebui să vină cineva și să facă ceea ce trebuie. În economie nu există altă variantă în afara Partidului Național Liberal.
CMF 11240002
