Propunerea a fost inițiată de 29 de deputați și senatori proveniți din PNL, USR, AUR și neafiliați. Printre numele mai sonore se numără Ludovic Orban, Violeta Alexandru sau George Simion.
Actul normativ prevede că „au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, înclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.” În plus, cei care au împlinit această vârstă pot alege și membri din România în Parlamentul European.
Dreptul de vot la 16 ani poate fi realizat doar prin modificarea Constituției, ceea ce este o misiune dificilă în actualul context politic, deoarece necesită o majoritate de două treimi din Parlament. Chiar dacă Coaliția PSD-PNL are o largă majoritate în Legislativ, este greu de crezut că un astfel de act normativ ar trece, de vreme ce social- democrații nu îl susțin.
Asta pentru că atragerea tinerilor de 16 și 17 ani către urnele de vot nu-i avantajează, electioratul tânăr fiind în marea lui majoritate anti-PSD.
De altfel, cei care ar avea de câștigat sunt partidele din care provin inițiatorii propunerii legislative, respectiv PNL, USR, AUR și neafiliați din Forța Dreptei, având în vedere că electoratul tânăr votează în special partide nou-înființate.
Președintele Klaus Iohannis este unul dintre susținătorii unui astfel de proiect, vorbind încă din 2019 despre dreptul de vot la 16 ani: „Vedem, de exemplu, în UE că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani (…). Din punctul meu de vedere, da. Eu cred că este un lucru bun”.
Proiectul va merge mai întâi la Senat, apoi la Camera Deputaților, care este cameră decizională.
Cum se votează în alte state UE
Dreptul de vot la 16 ani este dezbătut în mai multe state UE, însă doar două au adoptat o astfel de lege. Austria este primul stat european care în 2007 le-a oferit tinerilor dreptul de vot încă de la 16 ani. Această măsură a fost impusă de un guvern format din coaliția social-democrată și creștin-democrată.
Malta este al doilea stat UE în care se poate vota de la vârsta de 16 ani, legea fiind adoptată în 2018. Parlamentul de pe insulă a decis în unanimitate să voteze aceste proiect de lege, ceea ce arată că exista un consens politic la nivel național între toate partidele politice.
În anul 2016, Grecia și-a modificat legea electorală și le-a permis tinerilor de 17 ani să voteze la alegeri. Pot vota toți tinerii care în anul alegerilor împlinesc vârsta de 17 ani, adică inclusiv cei care înainte de ziua alegerilor au doar 16 ani și câteva luni. Unul dintre susținătorii acestui proiect a fost chiar Alexis Tsipras, fostul premier grec și liderul partidului de stânga Syriza, care a declarat că „votul la 17 ani este o motivație pentru ca tinerii să fie politizați, să facă un pas înainte și să-și ia viața în mâini”.
Din anul 1996, mai multe landuri germane le permit tinerilor cu vârsta de 16 și 17 ani să voteze la alegerile locale. De asemenea, noul guvern german care s-a format în ultimele săptămâni, după ce Angela Merkel s-a retras din politică, are intenția de a introduce votul la 16 ani pentru toate alegerile din Germania și să le ofere adolescenților puterea de a decide viitorul țării. În ultimii ani au existat mai multe tentative în Germania, dar niciuna nu s-a concretizat la nivel național. Rămâne de văzut dacă noua conducere a țării va reuși să introducă votul la 16 ani.
În Scoția și Țara Galilor este permis votul la 16 ani pentru alegerile locale, nu și pentru cele care vizează viitorul Regatului Unit. Tinerii din aceste două state au dreptul să voteze pentru parlamentele locale, dar nu și pentru parlamentul britanic, unde vârsta minimă continuă să fie 18 ani.
Chiar dacă discuția aceasta există în mai multe state UE, marile puteri sunt încă reticente și nu se grăbesc să ia o decizie în acest sens. La nivel internațional, mai sunt și alte state care permit votul adolescenților. În Brazilia, Cuba, Ecuador, Argentina, Nicaragua se votează încă de la 16 ani. Indonezia și Coreea de Nord permit votul de la 17 ani.
