Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat pentru Newsweek România că nu este necesară impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu.
”Nu știu cine s-a trezit că este nevoie de un prag pentru abuz în serviciu. În cazul unui funcționar care comite o faptă prin care obține un folos material necuvenit, injust pentru el sau pentru altul, nu are nicio importanță dacă este 1000 de lei sau 10.000 de lei sau 100 de milioane.
Fapta există.
Judecătorul poate să aprecieze, în funcție de sumă și de multe alte împrejurări dacă trebuie trimis în judecată acel funcționar, dacă trebuie condamnat sau dacă poate fi lăsat în libertate.
Judecătorul are instrumentele necesare pentru a-l condamna pentru faptele pe care le-a comis”, a declarat Augustin Zegrean pentru Newsweek România.
Zegrean, fost președinte CCR: Nu știu cine s-a trezit că e nevoie de un prag
El a mai adăugat că nu a avut niciun rost dezbaterea din Parlament pe aceasta temă:
”Este o discuție de dragul discuției. Opoziția, la început, a fost împotriva pragului. Acum sunt supărați că nu este prag? Ce să mai înțelegem? Nu există o tragedie. Țara merge înainte și cu pragul acela și fără el”.
În decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 , la art. 75 se arată că:
„Curtea reţine că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a săvârşirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
Curtea constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu”.
Decizia a fost dată la 15 iunie 2016, constatase completul Curții Constituționale al cărei președinte era atunci Augustin Zegrean.
De la un prag de 250.000 de lei, la niciun prag
Săptămâna trecută, Senatul a adoptat proiectul de lege al Guvernului pentru modificarea Codului Penal şi a altor acte normative, pentru punerea în acord cu decizii ale Curţii Constituţionale, prin care pragul pentru abuzul în serviciu, care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, a fost stabilit la 250.000 de lei.
În Senat, proiectul de lege a trecut cu 78 de voturi pentru, adică ale PSD, PNL și UDMR, în timp ce senatorii neafiliați și cei ai USR s-au opus.
Citește și: Cum s-a ajuns de la pragul de 250.000 de lei pentru abuz în serviciu la niciun prag
Votul din Senat a nemulțumit opinia publică, pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu fiind comparat cu cel pe care voia să-l impună Liviu Dragnea prin celebra ordonanță 13.
Cum camera decizională era Camera Deputaților, ieri pe la prânz, liderii coaliției PSD-PNL-UDMR, au căzut de acord să scadă pragul la 9.000 de lei, adică trei salarii minime pe economie, la propunerea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu.
Seara însă, Comisia Juridică din Camera Deputaților a renunțat, la pragul pentru abuzul în serviciu, dar și la votul pe care PSD și PNL îl dăduseră pentru eliminarea corupției dintre infracțiunile pentru care puteau fi folosite interceptările SRI.
Până la urmă deputații au votat modificările la Codul Penal în forma transmisă de Ministerul Justiției. Astfel, a fost eliminat pragul de 250.000 de lei, și nu a mai fost introdus niciun prag ceea ce face ca legea să nu respecte o decizie a CCR.
S-au înregistrat 168 de voturi pentru, 75 - împotrivă şi 20 de abţineri.
Un articol controversat privind interceptările SRI
Proiectul introduce, între altele, un articol nou, care a fost controversat, referitor la înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii.
Potrivit celor adoptate, "înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale
omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea mai multor infracţiuni şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări".
Infracţiunile în acest caz sunt cele contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică,
şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiunilor de corupţie, împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.
De asemenea, în acest caz trebuie respectate şi prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări. Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării,
precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, mai prevede proiectul adoptat.
