De ce nu au tratamente stomatologice gratuite pacienţii cu autism? O lege intrată în vigoare la finalul anului trecut (Legea nr. 405/2023) a introdus tratamentele stomatologice pe lista serviciilor gratuite, pentru pacienţii cu tulburări de spectru autist (TSA) din România.
Legea nu se aplică nici acum, deoarece nu a fost aprobată legislaţia secundară. Motivul: nu era clar ce instituţie trebuie să iniţieze actele normative necesare aplicării noilor prevederi legale.
De ce nu au tratamente stomatologice gratuite pacienţii cu autism?
Explicaţia se regăseşte în referatul de aprobare al unui proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii, cu întârziere, care este necesar pentru aplicarea legii nr. 405/2023.
De altfel, legea menţionată prevede că, în termen de 45 de zile "de la data intrării în vigoare a prezentei legi", normele metodologice vor fi modificate în mod corespunzător”.
Însă proiectul de ordin pentru modificarea normelor metodologice a fost elaborat abia acum, cu câteva luni de întârziere, din cauză că nu era clar care dintre instituţiile respective are rol de iniţiator al legislaţiei secundare, conform News.ro.
Citeşte şi: De la ce vârstă pot fi observate primele semne de autism ale copilului. Plânge mult și e cuminte
După ce termenul de 45 de zile prevăzut de lege a trecut, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului a interpelat Ministerul Sănătăţii cu privire la elaborarea normelor prevăzute în Legea 405/2023.
Potrivit referatului de aprobare, Ministerul Sănătăţii s-a adresat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), “în scopul stabilirii entităţii competente de a iniţia proiectul de ordin de modificare a Ordinului comun MS/ME/MMSS/CNAS nr. 968/5195/1945/714/2016" pentru aprobarea aceloraşi norme metodologice.
Pe 12 septembrie 2024, CNAS a răspuns că serviciile de medicină dentară şi tratamentele stomatologice pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist nu sunt cuprinse în sfera de activitate şi structura programelor naţionale de sănătate curative, finanţate prin intermediul Casei.
Citeşte şi: AI poate diagnostica autismul la copii mult mai devreme, dar nu la toţi
După primirea acestui răspuns, Serviciul de asistenţă medicală şi planificare strategică din cadrul Ministerului Sănătăţii “a luat iniţiativa modificării Ordinului comun MS/ME/MMSS/CNAS nr. 968/5195/1945/714/2016, în conformitate cu modificările aduse Legii nr. 151/ 2010 prin adoptarea Legii nr. 405/2023”, mai arată referatul de aprobare.
Pentru aplicarea noilor prevederi cuprinse în Legea nr. 405/2023 este nevoie de aprobarea unor norme de aplicare a noii legi, prin ordin comun al miniştrilor Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). De la 1 octombrie 2023 a fost înfiinţat un nou subprogram naţional de servicii conexe, acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist.
Acest subprogram vizează dezvoltarea de abilităţi cognitive şi competenţe emoţionale, dezvoltarea limbajului şi comunicării sociale, gestionarea comportamentelor patologice şi înlocuirea acestora cu comportamente adecvate vârstei, cu scopul creşterii funcţionalităţii persoanei cu TSA. Numărul de beneficiari ai noului subprogram este de 13.471 de copii şi 2.660 de adulţi, diagnosticaţi de medicul psihiatru cu tulburări din spectrul autist.
