În această săptămână România a înregistrat o premieră în pandemia de Covid-19. Primul copil care a necesitat internarea într-o secție de terapie intensivă. Este de asemenea o altă premieră legată de faptul că avem primul caz al unui copil care dezvoltă o complicație rară a infecției cu Sars-Cov-2.
Este vorba despre un sindrom inflamator multisistemic care a fost observat în întreagă lume la populația pediatrică ce s-a infectat cu noul coronavirus. Primele observații la nivel internațional au fost pur observaționale, constatându-se creșterea incidenței unor manifestăriautoinflamatorii în rândul copiilor diagnosticați cu Covid-19. Este vorba de manifestări inflamatorii la nivelul miocardului, numite miocardite sau la nivelul vaselor de sânge numite vasculite.
În momentul în care procentul acestor complicații a fost suficient de semnificativ statistic lumea medicală a început să cerceteze o posibilă cauzalitate între noul coronovirus și acest sindrom inflamator multisistemic.
Sunt mai multe ipoteze de lucru în acest moment cu privire la cauzele care stau la baza declanșării acestei manifestări.
Exces de citokine
Prima ipoteza postulează faptul că Sars-Cov-2 reprezintă un trigger pentru sistemul imunitar, declanșând o activare a căilor imune și inflamatorii. Prin această activare se eliberează molecule proinflamatorii în exces care încep să devină agresive pentru propriile structuri ale organismului. Dacă în prima fază aceste molecule încearcă să lupte împotriva virusului, cu cât calea inflamatorie se activează și mai mult, cu atât citokinele eliberate agresionează structurile normale ale organismului uman. Se pare că această activare anormală și în exces este generată de un anumit mimetism molecular, în care componente ale virusului reușesc să “păcălească” organismul să genereze în exces și total disproporționat citokine proinflamatorii.
Dezechilibru imunitar în perioada de convalescență
A două ipoteză a pornit de la o altă observație extrem de interesantă prin care s-a constatat faptul că pacienții pediatrici care au dezvoltat această complicație se aflau în faza de convalescență după infecția cu Sars-Cov-2. Perioada medie de apariție a sindromului este la 42 de zile de la momentul infecției virale. În sprijinul acestei ipoteze se conturează ideea că noul coronavirus produce un dezechilibru imunitar care ulterior predispune organismul la o astfel de reacție anormală atunci când întâlnește o nouă agresiune. S-ar putea spune că Sars-Cov-2 debalansează sistemul imunitar și inflamator lăsându-l într-o stare de alertă anormală care va genera o “furtună” citokinică la cea mai mică injurie ulterioară.
Risc genetic
A treia ipoteza face referire la riscul genetic de a dezvolta această complicație particulară și rară. Statisticile internaționale concluzionează faptul că sindromul inflamator multisistemic nu a fost regăsit la populația asiatică.
Această diferență generată de structura genetică populațională a stat la baza teoriei care aduce în prim plan posibilitatea unei condiționări genetice în dezvoltarea inflamației.
A patra ipoteza și cea mai recentă ne spune faptul că există posibilitatea că nu toate virusurile Sars-Cov-2 să genereze acest sindrom, ci doar unele variante ale virusului să fie capabile să inițieze răspunsul autoinflamator sistemic. Pentru a elucida această idee se relizarea fenotiparea, adică identificarea formei virale la cei care au dezvoltat această complicație.
Ce se întâmplă, de fapt, în organism
Dincolo de aceste ipoteze, efectul la nivelul organismului este același. Se produce o activare a căilor imunitare și inflamatorii, cu eliberarea în circulația sanguină a unor molecule inflamatorii care vor începe să afecteze structurile normale ale organismului prin producerea unei inflamații generalizate.
În cazul copiilor care au dezvoltat acest sindrom inflamator multisistemic, manifestările au fost asemănătoare unor vasculite, cum ar fi: boală Kawasaki, Kawasaki like, sindrom de activare macrofagică. O astfel de inflamație a vaselor de sânge predispune la noi complicații. Formarea de cheaguri de sânge și apariția unor zone de infarct este una dintre ele. De asemnenea poate apărea o inflamație a inimii, numită miocardită. Inflamația inimii va avea un impact negativ asupra capacității cordului de a pompa sânge în întreg organismul.
Toții pacienții diagnosticați cu acest sindrom au prezentat nivele ridicate și anormale de interleukine, în special IL-1 și IL-6.
Din fericire, această complicație care vizează grupa pediatrică este extrem de rară, fiind citate puține cazuri la nivel mondial, raportate la numărul total de copii diagnosticați cu noul coronavirus. Spre exemplu în Marea Britanie au fost raportate doar 8 cazuri. În marea majoritate a acestor copii evoluția a fost una favorabilă. Tratamentul aplicat a vizat administrarea unor imunoglobuline sau unor medicamente care să blocheze efectele acestor citokine, cu reducerea secundară a procesului inflamator.
Sindromul inflamator multisistemic reprezintă o complicație rară, iar copiiicare dezvoltă forme severe ce necesită măsuri de terapie intensivă este de asemenea foarte redus.
