Din păcate, după data de 15 mai 2020 nu vom putea reveni în totalitate la obiceiurile traiului normal. Este nevoie de prudență în acțiunile noastre. Este nevoie de vigilență din partea autorităților, în absența căreia evoluția pandemiei poate scăpa de sub control. Trebuie supravegheate efectele măsurilor de relaxare. O supraveghere în timp real, care să permită intervenția precoce în momentul în care rata de îmbolnăvire se va accelera peste limitele stabilite.
În mod cert, după relaxare vom înregistra o creștere a numărului de persoane contaminate cu Sars-Cov-2. Este un scenariu firesc și justificat din punct de vedere epidemiologic. După o perioadă de stare de urgență, în care oamenii au stat închiși în case și au evitat, sub ordanante militare, deplasările, acum ne aflăm în față măsurilor de relaxare care vor determina libertatea de mișcare. Cunoscând faptul că virsul este extrem de contagios, fiind transmis pe cale respiratorie, atunci vom înțelege că mișcarea liberă a populației va determina o accelerare a transmiterii. Creșterea numărului de îmbolnăviri după relaxare nu trebuie să instituie alte măsuri restrictive. În planul de supraveghere vor fi cuprinse date despre rata de transmisibilitate ( indicatorul R), despre numărul total de cazuri, despre viteza de creștere a acestora. Nu se poate, ca la primul semn al creșterii numărului de îmbolnăviri să se declare o nouă stare de urgență.
Măsurile de relaxare nu sunt echivalente cu dispariția noului coronavirus. Chiar dacă, în starea de alertă anumite măsuri au fost eliminate, populația trebuie să înțeleagă faptul că respectarea măsurilor de distanțare socială, purtarea echipamentelor de protecție și o igienă riguroasă sunt elementele care pot controla evoluția pandemiei în viitor. Din momentul relaxării, responsabilitatea va fi transferată, în mare parte, spre cetățeni. Este nevoie de responsabilitate și disciplină voluntară.
Cum ne comportăm în perioada de relaxare
Elaborarea unui ghid de comportament social în perioada post relaxare este greu de realizat, având în vedere multitudinea de domenii de activitate. Chiar dacă s-ar realiza un astfel de ghid, cu siguranță ar fi unul extrem de stufos. Pentru a deduce regulile ce trebuie adoptate, este necesar să înțelegem modul în care această pandemie evoluează.
Astfel, două elemente devin esențiale după relaxare. Primul este reprezentat de distanță.
Distanța dintre persoane va modula riscul de îmbolnăvire. Cu cât vom fi mai aproape de o persoană potențial bolnavă de Covid-19, cu atât riscul de contaminare va fi mai ridicat. Al doilea element îl reprezintă timpul. Cu cât perioada de contact dintre persoane va fi mai mare, cu atât riscul de transmitere va crește. În plus trebuie evitate deplasările în locurile aglomerate.
Purtarea măștii de protecție devine obligatorie în toate spațiile închise. Purtarea măștilor poate genera un fals sentiment de protecție absolută conferit de mască. Din păcate, niciun echipament nu poate garanta o protecție absolută. Masca de protecție trebuie purtată corect și eficient. Este necesară acoperirea gurii și a nasului. În momentul îndepărtării există riscul de a ne contamina dacă atingem suprafață exterioară a măștii.
Evitarea voluntară a aglomerației urbane
Sunt câteva elemente vulnerabile care ne pot expune la îmbolnăvire. Spațiile închise aglomerate trebuie evitate pe cât posibil. Un mijloc de transport prea aglomerat ne va determina să îl așteptăm pe următorul. La fel ne vom comporta în orice instituție publică sau hipermarketuri aglomerate. În unele magazine poate fi necesară stabilirea unor circuite unidirecționale, în care cumpărătorii să se deplaseze într-un singur sens. În acest mod se evita contactul direct față în față. Se vor continua procedurile de dezinfecție periodică a suprafețelor din magazine sau a cărucioarelor de transport. Pentru evitarea supraaglomerarii transportului public, angajatorii pot stabili un program de lucru secvențial, în care să se stabilească, spre exemplu, un orar decalat pentru începerea și finalizarea lucrului. Dacă nu este absolut necesar vom evita orele de vârf. Pentru cei care locuiesc aproape de locul de muncă, deplasarea pe jos sau cu bicicleta poate reprezenta o alternativă la transportul în comun. Dacă discutăm de munca în biroruri comune, aceasta se pot realiza prin formarea de grupe fixe de angajați. În acest fel, păstrarea acelorași grupuri de lucru, va scădea riscul de transmitere în comunitatea angajaților. Pauza de masă nu va permite socializarea de dinainte de pandemie și cel mai probabil se va lua prânzul în mod seriat.
Plimbările în parcuri
Plimbările în parcuri trebuie să respecte anumite reguli. Este foarte adevărat că parcurile reprezintă spații în aer liber, de mari dimensiuni în care riscul de transmitere este redus, dar nu absent. Dezinfectarea periodică a băncilor sau a spațiilor de joacă trebuie menținută în această perioada de relaxare. În parcuri ne vom comporta responsabil, respectând în primul rând normele de educație sanitară. Dacă strănutăm sau tușim, chiar și în spații deschise, bunele maniere ne spun, încă din secolul al XIX-lea , că trebuie să ne acoperim gura și nasul cu o batista. Scuipatul pe jos va determina răspândirea virusului.
În momentul în care dezvoltăm simptomatologie sugestivă pentru viroză respiratorie, izolarea voluntară la domiciliu este esențială în controlul răspândirii bolii în comunitate.
Comportamentul social al oamenilor va determina evoluția pandemiei de Covid-19. Cu cât vom fi mai responsabili și disciplinați, cu atât măsurile vor fi mai relaxate. O creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri, poate readuce anumite măsuri restrictive.
