Guvernul a decis introducerea, începând cu 1 iunie 2020, a 31 de molecule noi în lista medicamentelor compensate și gratuite, destinate pacienților cu boli cardiace cronice, afecțiuni oncologice, hepatice cronice și ciroze, afecțiuni oftamologice, boli endocrine, colagenoze majore, pacienților tratați în cadrul programelor naționale de oncologie, de boli neurologice, diabet zaharat, de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis sever.
Această măsură, prima de acest fel în 2020, demonstrează atenția autorităților pentru continuarea procesului de creştere a accesului pacienţilor la tratamente de ultimă generație, la standarde europene, și oferă noi șanse la vindecare sau la o viață normală pentru sute de mii de pacienți.
România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare. Deși s-au făcut pași importanți în actualizarea listei de medicamente compensate, timpul mediu până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare, de la aprobarea Agenției Europene a Medicamentului, este de aproximativ 43 de luni, conform datelor ARPIM, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni.
Taxa clawback, plafonată pentru producătorii de medicamente
Totodată, Camera Deputaților a stabilit plafonarea taxei clawback pentru producătorii de medicamente - 15% pentru medicamentele produse în fabricile locale, 20% pentru medicamentele generice și 25% pentru medicamentele inovatoare - printr-un amendament adus Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 85/2019 privind contribuțiile pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății. Pentru a intra în vigoare, proiectul adoptat de Parlament va trebui promulgat de șeful statului, Președintele Klaus Iohannis.
"Prin aprobarea acestui amendament, decidenții politici au făcut pași importanți pentru a asigura medicamentele necesare pe piața din România și după această criză cu care ne confruntăm în prezent, precum și pentru a reduce riscurile de limitare a accesului pacienților la medicamente de care au nevoie. Plafoanele aplicabile taxei clawback, aprobate de plenul Camerei Deputaților, deși rămân printre cele mai mari din Uniunea Europeană, pentru România reprezintă un adevărat progres în normalizarea pieței medicamentelor, păstrarea medicamentelor în piață, păstrarea producției locale, precum și asigurarea accesului pacienților la medicamente. Reamintim că din 2015 și până în prezent au fost retrase din piață în jur de 3.000 de medicamente, inclusiv 20% din numărul total de medicamente originale compensate, principalele cauze fiind taxa clawback în continuă creștere și politica celui mai mic preț european", sunt de părere Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Local American Working Group (LAWG).
