Datele statistice arată că la fiecare mie de copii născuți în județul Botoșani, 13 își pierd viața înainte de a atinge vârsta de un an, cel mai adesea din cauze prevenibile sau tratabile, se menționează într-un raport al organizației Salvați Copiii.
Tabloul statistic al mortalității infantile plasează județul Botoșani în fruntea listei, cu o rată de 12,9 la mia de copii născuți vii, urmat îndeaproape de Călărași – 12,5 la mie, Caraș-Severin – 11,5 la mie, Sălaj – 11,3 la mie și Vrancea – 11,1 la mie. La polul opus, găsim județul Cluj și municipiul București, ambele cu o rată a mortalității infantile de 4,8 la mia de copii născuți vii.
Rata mortalității infantile pe județe. Sursa: Salvați Copiii
Media națională a ratei mortalității infantile a fost, în 2017, de 7,2 la 1.000 de copii născuți vii, cauza principală fiind nașterile premature. O treime dintre aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante, susțin experții de la Salvați Copiii.
Președintele executive al organizației Salvați Copiii, Gabriela Alexandrescu, susține că rata mortalității infantile este un bun criteriu pentru a vedea nu doar distanța enormă dintre România și statele mai dezvoltate din Uniunea Europeană, ci și clivajele care există în țară. „Sunt județe unde rata mortalității infantile este de două ori mai mare decât cea a marilor orașe, unde există maternități de gradul III, dotate cu aparatură medicală performantă. Aici ajung însă nou-născuți prin transfer, din întreaga țară, ceea ce duce la o problemă a supra-aglomerării, a insuficienței incubatoarelor. Este nevoie de o investiție constantă și consistentă în maternități”, a menționat Gabriela Alexandrescu.
Probleme la maternități
Principala problemă cu care se confruntă unitățile spitalicești o reprezintă lipsa echipamentelor medicale. Din datele deținute de Salvați Copiii rezultă că situația maternităților din România este dezastruoasă: 13% dintre maternitățile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56% dintre maternitățile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator și 14% dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii. Ultimul proiect național de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală datează de mai bine de zece ani, din 2007, vreme în care unele aparate sunt deja defecte și nu mai pot fi folosite.
Ce face Ministerul Sănătății
Pe hârtie, Ministerul Sănătății recunoaște că există o problemă cu numărul foarte ridicat de decese în rândul copiilor sub un an. În Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, oficialii menționează că pentru statul român reducerea mortalității infantile este prioritară, dar nu prezintă ca măsuri și dotarea maternităților cu incubatoare care ar crește speranța de viață a copiilor.
Mai mult, în aceeași strategie, MS arată că, deși încearcă să crească accesul la îngrijire adecvată pentru nou-născuții cu risc de deces neonatal și să întărească programele de screening neonatal, „rezultatele obţinute sunt suboptimale, ca şi coordonarea între programele/subprogramele care implementează intervenţii care se adresează în special copilului, monitorizarea şi raportarea integrată asupra a beneficiilor pe sănătate obţinute prin acestea. Din perspectiva serviciilor, o verigă cheie se află la nivelul medicinei primare, al cărei rol preventiv trebuie consolidat”.
În strategie, Ministerul Sănătății a mai menționat, ca măsuri care ar trebui luate pentru reducerea mortalității infantile, și: asigurarea accesului la diagnostic precoce, monitorizare adecvată şi/sau tratament de calitate prin diversificarea serviciilor de asistenţă medicală primară, cu accent pe serviciile preventive, care să fie furnizate prin pachetul de servicii de bază; constituirea de centre comunitare integrate; oferirea de îngrijiri pre/postnatale de calitate a gravidei şi copilului; creşterea accesului femeii gravide la controale regulate, stratificarea încă din primul trimestru şi urmărirea sarcinii în funcţie de risc; dezvoltarea capacităţii de diagnostic pre/postnatal al bolilor genetice, de consiliere genetică; instituţionalizarea la nivel naţional a screening-urilor pentru boli cu potenţial de depistare neonatală; asigurarea resurselor necesare dezvoltării şi funcţionării centrelor de îngrijire perinatală a gravidei şi nou-născutului cu risc în cadrul unui sistem regionalizat modern şi a celor destinate depistării şi intervenţiei precoce pentru unele boli cronice ale copilului cu potenţial de prevenţie secundară şi terţiară; creşterea capacităţii naţionale de diagnostic şi tratament medico-chirurgical pentru unele patologii ce necesită intervenţie la vârsta mică, dar și mai buna informare a populației.
Newsweek România a solicitat Ministerului Sănătății să explice câte dintre măsurile din Strategia Națională de Sănătate au fost concretizate și cu ce rezultate.
