Mai e puțin și se împlinesc 10 ani de la incendiul de la Colectiv, din data de 30 octombrie 2015, în care au murit 64 de tineri.
Dar, România tot nu are vreun spital de mari arși. Câțiva oameni au fost condamnați, alții au fost declarați nevinovați. Iar numele celor 4 membri ai trupei "Goodbye To Gravity" au fost gravate pe un microcip plasat la bordul sondei spaţiale americane InSight.
Citește și: Dezastrul uitat de la Certej. Au murit 89 de oameni. A avut loc tot în 30 octombrie, ca și Colectiv
La aproape 10 ani de la Colectiv, România nu are măcar un centru pentru mari arși. Ce se întâmplă
După tragedia din Macedonia de Nord, unde, duminică noaptea, cel puţin 59 de persoane au murit şi peste 150 au fost rănite într-un incendiu izbucnit într-un cluj de noapte, amintind de Clubul Colectiv, Ministerul Sănătăţii a prezentat stadiul realizării centrelor de mari arşi în România.
Citește și: VIDEO Incendiu devastator într-un club de noapte din Macedonia de Nord: 59 de morți, 150 de răniți
Stadiul lucrărilor este cuprins între 20 şi 60%, cel mai avansat fiind cel de la Timişoara. Termenul de finalizare a fost prelungit până în 2026, iar între timp s-au demarat procedurile pentru achiziţia de echipamente.
”Ministerul Sănătăţii (MS), prin Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale (UMPBM) implementează Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătăţirea Calităţii şi Eficienţei Sistemului Sanitar. Proiectul include activităţile şi fondurile necesare pentru elaborarea proiectelor tehnice şi execuţia lucrărilor pentru edificarea a trei centre moderne pentru tratamentul pacienţilor cu arsuri severe”, a transmis MInisterul Sănătăţii, informează News.ro.
Instituţia precizează că este vorba despre centre realizate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Pius Brînzeu” Timişoara (realizat 60%), Spitalul Clinic de Urgenţă Copii “Grigore Alexandrescu” Bucureşti (realizat 20%) şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş (realizat 20%).
Citește și: Un patron al clubului Colectiv a scăpat de două condamnări definitive. Ce au invocat judecătorii ?
Până în 2022 nu s-a făcut nimic
”Proiectul pentru aceste centre, demarat in anul 2018, era blocat, fara nici un progres, la sfarsitul anului 2021.
În urma negocierilor purtate de MS cu Banca Mondiala, proiectul a fost reluat in anul 2022 si prelungit pana în anul 2026.
Noile clădiri în curs de realizare pentru centrele de mari arşi includ blocuri operatorii, secţii de Anestezie-Terapie Intensivă şi Unităţi de Primiri Urgenţe si conexiunea cu UPU existente (SCJU Tg. Mureş şi SCUC Gr. Alexandrescu Bucureşti)”, a transmis Ministerul Sănătăţii.
Valoarea totală estimată pentru realizarea celor 3 obiective este de aprox. 220 milioane de euro, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este sfârşitul anului 2025 - trimestrul I / 2026.
”În paralel, MS prin UMPBM a început procedurile de achizitie a echipamentelor noi aferente celor trei centre de tratare a pacienţilor cu arsuri severe şi a constituit grupurile tehnice de lucru la nivelul fiecărui centru în vederea lansării procedurii de licitaţie”, mai aratră sursa citată, potrivit căreia necesarul de finanţare pentru echipamente se ridică la suma de aproximativ o sută de milioane de euro.
După cea mai mare tragedie din istoria recentă a Macedoniei de Nord, mica naţiune balcanică se luptă să facă faţă atâtor pierderi de vieţi tinere, încercând în acelaşi timp să tragă la răspundere responsabilii şi să prevină o nouă catastrofă.
Incendiul masiv a distrus clubul de noapte supraaglomerat din oraşul Kocani, în estul ţării, în noaptea de sâmbătă spre duminică, lăsând în urmă 59 de morţi şi 155 de răniţi din cauza arsurilor, a inhalării de fum şi a faptului că au fost călcaţi în picioare în fuga spre singura ieşire a clădirii.
Presa internaţională a comparat incidentul cu tragedia din Clubul Colectiv.
Autorităţile din România au pus la dispoziţia celor din Macedonia de Nord aeronave militare pentru transportul răniţilor către alte ţări, dar şeful DSU, Raed Arafat, a precizat că nu avem locuri disponibile pentru a trata la noi în ţară pacienţi cu arsuri.
Ce a făcut justiția în 9 ani de la tragedia Colectiv
În urma anchetei declanşate, cei trei patroni de la clubul Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă (patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.
Procurorii arătau, în rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată, că patronii clubului Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului".
Daniela Niţă a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice de tip "fântână de scenă" neînsoţite de fişe tehnice - care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare scrise în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, se mai arăta în rechizitoriu.
Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.
La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, dând dovadă de "gravă neglijenţă".
O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi s-a constituit parte civilă în dosar.
Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.
La 28 octombrie 2016, procurorii militari ai DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti - Ilfov, arătând că aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.
La 15 ianuarie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis ca dosarul în care sunt judecaţi Antonina Radu şi George Petrică Matei să fie reunit cu dosarul Colectiv în care sunt inculpaţi patronii clubului şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.
Parchetul General a anunţat, în 31 octombrie 2018, că procurorii continuă ancheta într-un dosar disjuns din "Colectiv" în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului şi a precizat că sunt analizate 81 de expertize medico-legale privind leziunile suferite de persoanele care au supravieţuit tragediei.
La 22 octombrie 2019, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din "Colectiv", în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate.
Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul Colectiv, în decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone fiind condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în
serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru club, iar cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
De asemenea, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani, iar Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată şi suma de 62.298 lei.
Totodată, Tribunalul Bucureşti a decis ca persoanele condamnate în dosarul Colectiv să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
La 18 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a început judecarea apelului în dosarul Colectiv, iar la 30 septembrie au început audierile. Judecătoarea Adina Dumitrache, preşedintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpaţi în faţă şi i-a anunţat că au dreptul să dea declaraţii, iar cine nu dorea să o facă atunci urma să fie audiat mai târziu, dar la "cerere".
Doar trei inculpaţi au acceptat să fie audiaţi în acea zi, iar alţii, printre care şi Cristian Popescu Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus la 17 mai 2023 reducerea pedepsei aplicate lui Costin Mincu, unul dintre patronii clubului Colectiv, de la 8 ani la 6 ani şi 6 luni, ca urmare a prescrierii faptelor pentru două infracţiuni.
Magistraţii i-au admis lui Mincu o contestaţie în anulare împotriva deciziei definitive de condamnare din mai 2022 şi au constatat că, pentru două dintre infracţiunile de care acesta este acuzat - vătămare corporală din culpă şi neluarea măsurilor legale de sănătate şi securitate în muncă -, faptele s-au prescris.
În consecinţă, au fost anulate pedepsele aplicate acestuia pentru cele două infracţiuni de 2 ani şi 6 luni închisoare, respectiv 2 ani închisoare.
Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat definitiv la 12 mai 2022 de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv. Iniţial, la instanţa de fond - Tribunalul Bucureşti - acesta primise 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, însă judecătorii de la CAB au admis apelul primarului şi au decis scăderea pedepsei la 4 ani închisoare cu executare.
La 21 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie formulat de Cristian Popescu Piedone şi a dispus punerea acestuia în libertate.
