51% dintre români intenționează să se vaccineze în momentul în care vor avea posibilitatea să se programeze pentru vaccin.
Intenția de vaccinare e mai mare față de septembrie 2020, când, încă înainte de lansarea primulul vaccin anti-COVID-19, Ipsos a realizat în premieră locală un studiu care a arătat că doar 29% dintre românii de la oraș erau ferm hotărâți să se vaccineze.
Doar 1 din 10 români (13%) nu intenționează să se vaccineze, aceste persoane provenind în special din rândul tinerilor de 16-24 ani (23%). Similar cu datele din septembrie 2020, femeile rămân mai sceptice și mai temătoare în privința vaccinării, un procent mai mare dintre acestea fiind mai degrabă indecise (36% față de 22% pentru bărbați), în timp ce în rândul bărbaților intenția de vaccinare este mult mai mare (58% pentru bărbați față de 45% pentru femei).
La nivel de percepții, însă, românii cred că intenția de vaccinare în rândul populației este mult mai mică - doar 40% - și că există un grup destul de mare de indeciși (35%). Practic, românii supraestimează ponderea anti-vacciniştilor COVID-19.
Persoanele cu vârsta de 40 de ani și peste, precum și bărbații sunt de părere că românii sunt într-o proporție mai mare pro-vaccinare, în timp ce femeile cred că românii sunt mai degrabă indeciși iar cei până în 40 de ani consideră într-o proporție mult mai mare că românii sunt anti-vaccinare.
„Intenția de vaccinare anti-COVID-19 a crescut în ultimele luni: aproape jumătate dintre românii care locuiesc la oraș (48%) deja cunosc pe cineva din familie sau din cercul de prieteni care s-a vaccinat. Vorbim așadar de mimetismul social, acel ‘motor’ silențios care determină schimbări de atitudini și comportamente astfel încât o persoană să treacă din grupul anti-vacinare în cel al indecişilor și apoi în cel pro-vacinare.
Dacă în septembrie anul trecut observam că există un nivel mare de incertitudine și o cerere mai degrabă moderată, în prezent lucrurile s-au schimbat major, principala provocare a companiilor farmaceutice și a guvernelor fiind mai degrabă de ordin logistic (producție și distribuție), pentru a răspunde cererii”, afirmă Laura Arpad, Client Director şi Healthcare Lead la Ipsos România.
Controversele anti-vaccinare au o susținere moderată în rândul românilor din mediul urban
Ipsos a testat percepțiile populației urbane cu privire la câteva afirmații despre vaccinul anti-COVID-19, cu intenția de a măsura statistic cât de reale și profunde sunt în realitate unele controverse.
Convingeri. Românii sunt în mare măsură de acord cu următoarele afirmații: „Este mai bine să te imunizezi prin vaccinare decât să te îmbolnăvești de COVID-19” (70% pro și 16% contra), „Dacă se vaccinează cât mai repede majoritatea populației planetei, vom scăpa mai repede de virus” (67% pro versus 19% contra) sau „Dacă personalul medical este deschis la vaccinarea anti-COVID-19, atunci vaccinul este sigur și pentru mine” (63% pro și 27% contra).
Zone gri. Incertitudinea românilor planează asupra eficienței, siguranței și reacțiilor adverse pe termen lung asociate vaccinului, unde părerile au fost destul de polarizate: „Vaccinul va produce reacții adverse, care se vor vedea abia peste câțiva ani” (38% pro versus 33% contra și un procent mare de persoane care au declarat că nu știu să răspundă - 29%), „Vaccinul nu este eficient pentru că au existat persoane care au fost depistate pozitiv cu Sars-CoV-2 după prima doză” (35% acord, 44% dezacord, 21% nu știu ce să creadă), respectiv „Vaccinul nu e sigur pentru că au fost oameni care au murit după administrarea lui” (31% acord, 49% dezacord).
Mit. Ideea conform căreia ‘vaccinul modifică ADN-ul uman’ este respinsă de români într-o mare măsură (53% față de 17% care cred acest lucru). De remarcat totuși aici procentul de 30% dintre românii de la oraș care nu știu dacă acest lucru este adevărat sau nu - în special persoane nevaccinate și indecise, din urbanul mic (sub 50.000 de locuitori).
Percepția potrivit căreia „Este mai periculos să te vaccinezi decât să faci COVID-19” a fost respinsă într-o mare măsură (58%). Cu toate acestea, există un grup de persoane care percep vaccinul mai periculos (22%), în timp ce 21% nu și-au format încă o opinie.
De asemenea, afirmații precum “Vaccinul nu este util pentru că rata de mortalitate provocată de COVID-19 este mică” și respectiv “Vaccinul poate determina chiar îmbolnăvirea de COVID-19” au fost respinse de peste 50% din populație (în special de către persoanele din grupele de risc, cei peste 55 ani, cei care au avut o persoană apropiată infectată de COVID-19, precum și de către cei cu educație superioară sau din orașele mari). Pe de altă parte, 1 din 5 români crede că aceste afirmații sunt adevărate - în special cei proveniți din orașele mici și medii.
Persoanele cu afecțiuni cronice prezintă cea mai mare deschidere față de vaccinare
Persoanele cu afecțiuni cronice își doresc în cea mai mare măsură vaccinarea: 8% s-au vaccinat, iar 57% doresc să se vaccineze. Intenția de vaccinare ajunge la 67% în rândul persoanelor cu afecțiuni cardio-vasculare.
În plus, persoanele cu boli cronice cred într-o măsură mai mare că românii sunt pro-vaccinare (47% față de 33% în rândul persoanelor fără afecțiuni). Vorbim așadar de o extrapolare a propriilor convingeri la o mare parte din populație și în plus de o revalidare a acestor convingeri.
Jumătate dintre participanții la studiu au declarat că suferă în prezent de o boală cronică, de la afecțiuni cardio-vasculare, obezitate/ greutate peste limită şi până la boli auto-imune.
În ceea ce privește controversele despre vaccinare, din nou persoanele cu afecțiuni cronice le-au respins în mare măsură, în special pe cele cu privire la siguranță, efecte adverse etc.
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 3-4 februarie 2021, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta de cel puţin 16 ani din mediul urban din România.
Mărimea eșantionului este de 503 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-4.4% la un nivel de încredere de 95%. Studiul de față este finanțat și dezvoltat exclusiv de către Ipsos și nu implică punctul de vedere al guvernului sau companiilor farmaceutice.
