Superbacteria aproape netratabilă face ravagii. De ce a apărut ea?

DE Florin Budescu | Actualizat: 08.03.2025 - 20:00
Superbacteria aproape netratabilă face ravagii. De ce a apărut ea? - Foto: Pexels/Edward Jenner
Superbacteria aproape netratabilă face ravagii. De ce a apărut ea? - Foto: Pexels/Edward Jenner
Superbacteria aproape netratabilă face ravagii. De ce a apărut ea? - Foto: Pexels/Tima Miroshnichenko
Superbacteria aproape netratabilă face ravagii. De ce a apărut ea? - Foto: Pexels/Tima Miroshnichenko

O superbacterie aproape netratabilă face ravagii, din cauză că a devenit foarte rezistentă la antibiotice. Dar de ce a apărut ea este aproape de necrezut.

SHARE

Un studiu recent arată că un antibiotic utilizat pentru pacienţii cu afecţiuni hepatice le poate creşte riscul de a contracta o superbacterie periculoasă.

O echipă internaţională de cercetători a descoperit că rifaximina, un antibiotic prescris frecvent pacienţilor cu afecţiuni hepatice, contribuie la creşterea la nivel mondial a unei tulpini foarte rezistente de Enterococcus faecium, rezistent la vancomicină (VRE).

Această superbacterie, care provoacă frecvent infecţii grave la pacienţii spitalizaţi, devine din ce în ce mai dificil de tratat.

Superbacteria aproape netratabilă face ravagii. De ce a apărut ea?

Studiul arată că utilizarea rifaximinei accelerează rezistenţa la daptomicină - unul dintre ultimele antibiotice eficiente împotriva infecţiilor cu ERV.

Derulată de oameni de ştiinţă de la Institutul Peter Doherty pentru infecţii şi imunitate al Universităţii din Melbourne şi de la spitalul Austin Health, cercetarea subliniază necesitatea urgentă de a înţelege mai bine consecinţele neintenţionate ale utilizării antibioticelor.

Cercetarea subliniază importanţa vitală a prescrierii responsabile de antibiotice pentru a atenua răspândirea rezistenţei antimicrobiene.

Citeşte şi: Numărul persoanelor infectate cu „E. coli” de la hamburgeri McDonald's, în creștere. Reacția FDA

Constatările lor consolidează recenta declaraţie politică a Reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU privind rezistenţa antimicrobiană (26 septembrie 2024).

Liderii mondiali s-au angajat să ia măsuri decisive privind rezistenţa antimicrobiană (RAM), inclusiv reducerea cu 10 %, până în 2030, a numărului estimat de 4,95 milioane de decese umane asociate cu RAM pe an, conform News.ro.

Citeşte şi: Bacterie mortală, într-o școală de lângă București. Poate ucide un om în 48 de ore

Studiul de opt ani s-a bazat pe mai multe discipline, inclusiv microbiologia moleculară, bioinformatica şi ştiinţa clinică.

Femeie luându-şi temperatura, cu medicamentele pe masă şi medicul by remote - Foto: Pexels/Tima Miroshnichenko

Utilizând genomica la scară largă - studiul compoziţiei ADN-ului unui organism - oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice modificări în ADN-ul tulpinii VRE rezistente la daptomicină care erau absente în tulpinile sensibile.

Experimentele de laborator şi studiile clinice ulterioare au arătat că utilizarea rifaximinei a cauzat aceste modificări şi a dus la apariţia ERV rezistente la daptomicină.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te