"Intervalele pot să ajungă la dublu, în realitate, şi asta cumva empiric - spune şi mediul de afaceri. 145.000 (de persoane, deficit de forţă de muncă, n.r.) în nici un caz nu reflectă realitatea, pentru că presiunea este mult mai mare.
Varianta extrem de conservatoare este că în 2026 o să ne lipsească 224.000 de persoane şi putem spune că ele se adaugă la cifre oficiale, adică putem să ajungem uşor la 500.000 şi chiar 600.000 persoane lipsă, în piaţa muncii. (...)
224.000 de persoane, deficit de forţă de muncă
Deficitul de forţă de muncă în România este mare şi afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naţionale de a creşte pe viitor", a menţionat Alex Milcev.
El a prezentat datele unei analize privind impactul economic al deficitului de forţă de muncă în România. Cercetarea a fost realizată pentru AmCham Romania, de către PwC, conform Agerpres.
Conform raportului, impactul economic al deficitului de forţă de muncă, pentru anul 2022, definit precum pierderea de productivitate, este estimat la 4,4 miliarde euro sau echivalentul a 10% din creşterea PIB-ului nominal din anul 2022. Această sumă se va dubla până în 2026 şi va ajunge la 9,5 miliarde euro, în lipsa unor măsuri.
Citeşte şi: Unul din trei angajatori români are în plan să recruteze forță de muncă din străinătate
"Având în vedere un deficit de forţă de muncă estimat cuprins între 145.000 persoane şi o productivitate medie a muncii de 30.000 de euro (fără a ţine cont de particularităţi la nivel de industrie sau profesie), impactul economic al deficitului de muncă în ceea ce priveşte productivitatea pierdută este de 4,4 miliarde euro în anul 2022. Până în 2026, impactul economic este estimat să ajungă la 9,5 miliarde euro", explică autorii studiului.
În plus, din perspectiva veniturilor fiscale către bugetul de stat, asociate deficitului de muncă, autorii studiului remarcă un impact de aproximativ 1,1 miliarde euro pentru 2022 care poate ajunge la 2,4 miliarde euro până în 2026.
"În ultimul deceniu, între 2010 şi 2020, a dispărut 1 milion de oameni din România. Anticipăm că în următorii 10 ani, adică până în 2030, estimativ, o să mai dispară 1,1 milioane de locuitori. Pe de altă parte, evoluţia europeană este pozitivă, adică acolo sunt creşteri, având în vedere că românii noştri s-au dus acolo.
Citeşte şi: 20% din forța de muncă a României a emigrat în spațiul UE
Deci pierderea noastră, câştigul altora, fiind o problemă la nivel naţional. Evident, cel mai mult ne doare dispariţia populaţiei în segmentul 15 - 64 de ani. Este segmentul cel mai productiv, ceea ce ne interesează în această discuţie despre viitorul economic a României", a afirmat Alex Milcev.
În ceea ce priveşte populaţia inactivă, el a subliniat că România are multe persoane care pot munci şi pot contribui la dezvoltarea economică României, dar din diverse motive nu contribuie.
"Din păcate, suntem în vârful clasamentului negativ al Uniunii Europene. Suntem locul al doilea după Italia, ca procent de populaţie inactivă. Am ajuns la 400.000 de persoane, oameni care pot fi în piaţa muncii şi nu sunt.
Reactivare
Evident, problema este cum îi reactivăm, măcar o parte din ei, pentru că e un bazin de resurse umane foarte, foarte valoros. Foarte interesant este ca ponderea femeilor în acest segment al populaţiei inative este de 62%.
Din diverse motive - şi nu se explică doar prin muncă casnică - este vorba şi despre educaţie, încadrare în muncă, perioada post-maternală ş.a.m.d.", a mai spus Alex Milcev.
În opinia sa, foarte îngrijorător este faptul că doi din zece români cu vârsta între 15 şi 24 de ani sunt şomeri, adică cei care au ieşit din liceu sau şcoli tehnice sau au terminat poate chiar şi facultatea.
NEET's, fenomen european
În mod evident, Milcev se referă la fenomenul NEETS sau NEET's, vizibil la nivel european. NEET's, un acronim pentru „Nu este în Educație, în Muncă sau în Formare”, se referă la o persoană care este șomeră și nu primește studii sau formare profesională.
Clasificarea a apărut în Regatul Unit, la sfârșitul anilor '90, iar utilizarea sa s-a răspândit în grade diferite în alte țări, inclusiv în Japonia, Coreea de Sud, China, Taiwan, Canada și Statele Unite.
Categoria NEET's-ilor include șomeri (persoane fără loc de muncă, eventual în căutarea unui loc de muncă), precum și persoane din afara forței de muncă (fără un loc de muncă și care nu caută).
Puţini NEET's sunt şomeri
"20% din această categorie, foarte căutată de altfel, sunt şomeri. Reprezintă şi o oportunitate pentru că, dacă am ratat ceva ca şi societate în această zonă, probabil se poate regla, astfel încât aceşti tineri sa fie integraţi şi să mai amelioreze presiunea, în piaţa de muncă", a precizat reprezentantul AmCham România.
Totodată, el a subliniat că un remediu rapid ar fi acela de a atrage forţă de muncă din străinătate, din zona non-UE.
"Există soluţii şi remedii rapide şi remedii mult mai complicate şi mult mai dificil de implementat, dar probabil mai necesare decât acele remedii rapide. La remedii rapide, exemplul evident este cel al atragerii forţei de muncă din străinătate, din zona non-UE.
Trebuie voinţă politică
Aici se rezolvă destul de repede, doar având voinţa politică, restructurarea fluxului de permise şi uşurarea procesului de admitere a acelor lucrători în ţară.
Astfel, se poate vedea ori o ameliorare a situaţiei la nivel de sute de mii de oameni, probabil în jumătate de an, chiar 1 an de zile. Dar, mediul politic trebuie să ia o decizie în acest sens şi să revizuiască structura", a subliniat Milcev.
Potrivit acestuia, mai important, dar mult mai greu de făcut este activarea sau reactivarea unei mase semnificative de talent, acei oameni care sunt în ţară dar nu sunt în câmpul muncii (şomeri, tineri şi pensionari).
El a subliniat că acei tineri care nu sunt în Eucaţie, în training şi nici nu sunt angajaţi au vârsta între 15 şi 24 de ani şi însumează aproximativ 350.000 de oameni, reprezentând "o masă de talent irosită, în acest moment".
