Armata și Biserica sunt ”refugiul” românilor în perioade de criză? Guvernul şi Parlamentul sunt pe ultimele poziţii, cu o cotă de încredere considerabil mai scăzută decât în urmă cu 10 ani, indică datele unui sondaj publicat recent.
Conform studiului, Armata este instituţia în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 70.4% declarând că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie (faţă de 65.4% în 2013), urmată de Biserică cu 62.5% (faţă de 65.2% în 2013).
Clasamentul încrederii este continuat de două instituţii internaţionale, respectiv NATO cu 55.4% încredere mare şi foarte mare (faţă de 52.1% în 2013) şi Uniunea Europeană, cu 50.3% (faţă de 49.3% în 2013), potrivit sondajului realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Armata și Biserica, "refugiul” românilor în perioade de criză? De ce nu au încredere în Guvern și Parlament
Sociologul Ioan Hosu a explicat într-un interviu pentru Newsweek ce se întâmplă cu încrederea românilor în instituțiile statului.
Newsweek: În fiecare an, Armata și Biserica sunt instituțiile care se bucură de cea mai mare încredere din partea românilor. De ce se întâmplă acest lucru?
Sociolog Ioan Hosu, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai Foto: facebook/ Ioan Hosu
Sociologul Ioan Hosu: ”Vorbim aici de percepția publică și în raport cu anumite instituții, care sunt percepute ca fiind stabile, predictibile. Și cred că lucrul acesta le inspiră încrederea, stabilitatea. Sunt și acolo probleme. Am văzut și în Armată scandaluri, iar în Biserici am asistat la crize de imagine.
Citește și: Scade încrederea în Parlamentul României. Armata şi Biserica sunt în topul credibilităţii
Dar nicio instituție din lumea asta nu-i ferită de astfel de crize de comunicare sau de imagine. Dar totuși, ele sunt incomparabil mai reduse ca frecvență și amplitudine, comparativ cu ceea ce se întâmplă pe scena politică.
Dacă ne uităm și pe date, acestea ne arată, de fapt, o criză de încredere care se prelungește și se rostogolește de la an la an.
Și, din păcate, asta se vede și la percepția și încrederea în Parlament, în Guvern câteodată. Instituțiile care ar trebui să asigure, de fapt, funcționare democratică a societății, beneficiază de o încredere redusă sau în scădere.
Este o tendință de depreciere care pare să nu se mai oprească. Și lucrurile astea pot fi problematice pentru legitimitatea acestora în spațiul public.
Patriarhia Română Foto: https://reintregirea.ro
În cazul Bisericii, iar aici vorbim despre Biserica la modul general, pentru că nu e menționat un cult anume, în aceste serii, luni, repetate de crize pare să fie un pol de stabilitate”, a explicat sociologul.
Citeşte şi: Parlamentarii aprobă cumpărarea a 32 de avioane F-35 în valoare de 6 miliarde $. A fost unanimitate
În ceea ce privește Armata, specialistul este de părere că ”în contextul războiului din Ucraina, pare să fie percepută ca fiind o instituție care gestionează bine aceste evenimente”.
Încrederea românilor în UE și NATO a crescut
O schimbare se vede și în percepția românilor asupra instituțiilor comunitare și NATO. Acum avem mai multă încredere în acestea.
Newsweek: Cum vedeți creșterea încrederii românilor în NATO și UE?
Sociologul Ioan Hosu: ”Da. Ce e surprinzător acolo, faptul că și instituțiile Uniunii Europene la modul generic, dar și NATO, au o ușoară, deci nu e o creștere semnificativă, dar o ușoară apreciere.
Cu alte cuvinte, aceste instituții, NATO și Uniunea Europeană nu sunt asociate cu criza din Ucraina, adică dimpotrivă, sunt percepute ca fiind structuri care încearcă să găsească o soluție la criza de acolo și asta înseamnă o apreciere a încrederii.
Deci, în ciuda a ceea ce spune propaganda care vine din alte zone dinspre Est, sigur că NATO și UE sunt asociate cu criza din Ucraina, cel puțin în opinia publică românească, oamenii spun altceva, că aici s-ar putea să găsim soluții.
Citeşte şi: Cum vor doi parlamentari să oprească multinaţionalele să plece cu profitul din România. 1% e puţin
Deci, eu cred că deciziile pe care le vedem adoptate la nivelul unional, la nivelul Uniunii Europene și NATO sau o rezonanță pozitivă în publicul românesc, eu cred că asta trebuie apreciată.
Nu e o creștere spectaculoasă, dar măcar nu e o scădere a încrederii și eu cred că asta ar trebui să atragă atenția”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg Foto: trt.net.tr
Newsweek: Cât va rămâne această tendință?
Sociologul Ioan Hosu: ”E greu de spus, pentru că în zona aceasta contează destul de mult intervențiile sau amenințările hibrid pe care le vedem manifestându-se zi după zi, săptămână după săptămână, lună de lună și avem de-a face, de fapt, cu o dinamică, destul de ridicată atunci când e vorba de preferințe sau de percepții pozitive sau negative.
Dar, cel puțin în acest moment, există o stabilitate și asta e important, că aceste instituții beneficiază de încredere.
Instituții care nu sunt din țara noastră, sunt din afara României, beneficiază alături de Armată și de Biserică, de încrederea cea mai ridicată”.
Administrația locală devine ”mai de încredere” decât cea centrală
Sociologul a atras atenția și asupra faptului că românii au început să aibă încredere și în administrația locală.
”Aici mai merită remarcat că instituțiile administrației publice locale au început să vină și să fie apreciate ușor pozitiv. O politică apropiată de cetățean tinde să ducă la câștigarea încrederii.
Citește și: SONDAJ CURS. Biserica şi Armata rămân instituţiile în care românii au cea mai mare încredere
Pozițiile politice care țin de Parlament sau de guvern se erodează continuu și de aici o să vină sigur și dinamici interesante pe care o să le urmărim în 2024. Un discurs anti-sistem din partea unor formațiuni politice care acum sunt pe un ușor trend crescător.
În contextul ăsta, această dinamică a opiniilor devine interesantă, pentru că ea se va accentua într-un an, într-o perioadă preelectorală și într-un an 2024 plin de cicluri electorale local, central, prezidențial ș.a.m.d. ori, cu siguranță, temele astea o să le vedem exploatate fie de opoziție, fie de formațiuni care capitalizează tocmai această lipsă de încredere.
Dar pe această temă se vor duce, sigur, cu ancore în economic, cu ancore în social, cu ancore în discursul anti-european sau anti-american sau anti-NATO.
Deci astea, sigur, avem un bazin de oameni care n-au încredere, după care sigur alții vor construi. ”Da, nu este încredere, asta trebuie să le spunem ca să îi aducem lângă noi” și aici lupta politică și discursivă și tot ceea ce înseamnă efortul acesta de comunicare se va aduce exact pe ceea ce ne relevă date din acest sondaj”, a mai explicat Ioan Hosu.
