Cum a ajuns judeţul Brăila raiul gunoaielor, implementând sistem integrat de salubritate. Ieri, în judeţul Brăila a fost declarată stare de alettă, din cauza gunoaielor nestrânse de foarte mult timp.
Dar situaţia nu este de ieri - de azi şi este chiar paradoxală. La începutul lunii trecute, o publicaţie locală scrie că brăilenii fac sărbătorile pascale cu munţi de gunoaie pe străzi.
Cum a ajuns judeţul Brăila raiul gunoaielor, implementând sistem integrat de salubritate
Iar aceasta nu doar în oraşul Brăila, ci întregul judeţ. Lucrurile sunt posibile pentru că tot judeţul Brăila are un singur operator de salubritate: RER. Totul, în numele implementării sistemului de management integrat de salubritate.
Acest sistem a fost gândit ani în şir, de către autorităţi, şi a fost implementat cu grijă, pentru ca în judeţul Brăila să fie curăţenie, făcându-se investiţii grele, pe bani europeni. Totuşi, rezultatul este pe dos.
Citeşte şi: Un judeţ din România se sufocă în gunoaie. S-a declarat stare de alertă
Probleme xistau încă de pe 28 februarie anul trecut, când apărea informaţia că primarul comunei Cireşu refuză să încheie contract cu operatorul unic de salubritate RER.
Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean, spunea atunci, ironic: "Să vedem cu acel gunoi… Vin extratereștrii să-l ia? Este un epicentru al civilizației și poate are o metodă mai nouă… Acest proiect a fost asumat de toată lumea, inclusiv de Cireșu".
Citeşte şi: Pedepse cu închisoarea pentru cei care ard gunoaie. Ce propune șeful Gărzii de Mediu
Toate UAT (unităţile administrativ-teritoriale) din Brăila au aderat la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “ECO DUNĂREA”, care ar fi trebuit să se ocupe cu dezvoltarea proiectului.
România a încasat 1 miliard de euro, pentru punerea în funcțiune a Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Jumătate dintre județe au deja proiectul funcțional 100%, celelalte parțial.
Dar nu scrie nicăieri că, dacă vrei să faci un sistem integrat de management al deşeurilor, trebuie să o faci folosind o singură firmă de salubritate, aceasta este o invenţie brăileană.
Citeşte şi: Zeci de localități din țară sunt îngropate în gunoaie înainte de Ziua Națională. Care sunt motivele
După câștigarea licitației, RER a realizat numeroase învestiții și "a pregătit intens activitatea, care va începe de la 1 martie (n.n.: 2023) și care, în mod evident, presupune un volum uriaș de muncă. Doar în utilaje s-au investit aproape 9 milioane de euro", conform debraila.ro.
Orașele brăilene Ianca, Însurăței și Făurei, dar și comunele din judeţul Brăila, nu numai capitala judeţului, au un singur operator de salubritate. RER a câștigat contractul, în urma unei licitații.
Cauza: un şantaj
Operatorul unic RER i-a şantajat pe brăileni, conform debraila.ro. Acesta a profitat de campania electorală, încercând să mărească tarifele cu 50%, pentru prestaţiile sale.
Solicitarea a fost respinsă de toți primarii din județ, indiferent de culoarea politică, în frunte cu Consiliul Local Municipal Brăila, prin votul din consiliile locale.
Se pare că RER, care a intrat în activitate pe 1 martie 2023, a gândit această mișcare menită să îi mărească profitul, o mişcare pe care a pus-o în practică nu doar în Brăila, ci și în alte locuri din țară, profitând de campania electorală şi considerând că astfel va avea un instrument de presiune.
Cu buza umflată
Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila, și Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean, acuză un șantaj și spun că nu au acceptat cererea RER, pe care o cataloghează ca fiind ilegală.
Din moment ce toți șefii administrațiilor din municipiu, orașe și comune, dincolo de partidul din care fac parte, au refuzat să dea curs, RER va rămâne cu buza umflată și, cel mai probabil, va părăsi județul Brăila.
Foto: monitoruldegalati.ro
Reprezentanții RER, în discuțiile cu factorii decizionali brăileni, se pare că ar fi recurs la motivări aberante pentru ca taxa să fie majorată: „Să ne iasă măcar de un mic!”. De cealaltă parte, în scris, au argumentat prin creșterea salariilor, inclusiv a persoanelor din conducere, dar și amortizarea costurilor cu utilajele.
Alternativa de azi: căruţaşi salubrişti, cu hârdaie
Brăila, înapoi în Evul Mediu. Au apărut adevărate servicii clandestine de salubritate. Acestea sunt practicate de căruţaşi care, contra unor sume modice, preiau deşeurile din poarta unor cetăţeni şi le transportă în zonele de la periferie, unde se formează haldele ilegale, care abundă.
Cine va veni în locul RER va avea de muncă. Singura măsură luată de autorităţi, împotriva acestor gunoieri pe cont propriu, este amenda contravenţională, care, în general, nu se plăteşte. în plus, judecătorii evită să-i condamne la muncă în folosul comunităţii.
Pedeapsa închisorii contravenţionale s-a abrogat, aşa că este greu de crezut că această problemă se va rezolva vreodată, conform obiectivbraila.ro.
Cum se rezolvă problema
Autoritatea locală a greşit, impunând un singur operator de salubritate. Concurenţa, competiţia naşte performanţă. Gunoaiele colectate de un operator de salubritate, pe de altă parte, nu se stochează în orb, creînd halde, ci se reciclează.
Peletele (sau peleţii) formaţi se vând pe bani grei. Se separă în mai multe fracţiuni. Organică - anorganică. Cea organică - în umedă şi uscată. Dinc ea umedă se extrage apa, se pune lângă cea uscată şi se fac pelete organice.
Acestea sunt o sursă de energie verde, cu emisii zero de dioxid de carbon, despre care nu vorbeşte nimeni. În loc să investeşte sume enorme de bani în CET Brăila Chiscani, un mare poluator, mai bine faci un program pentru centrale de cartier, cvartal sau individuale pe pelete organice.
Fracţiunea anorganică, pe de altă parte, este şi ea o sursă de venituri imense, folosinduse în diverse industrii. Ideea este că astfel se creează economie circulară, care înseamnă ecologie şi dezvoltarea unor subpieţe noi.
