De ce nu mai vor tinerii să muncească. Fenomenul NEET's este răspândit global. Are legătură cu liberalizarea extremă a pieţei muncii. Pur şi simplu, există foarte mult surse alternative de venit.
Cazul României arată ca la marginea sistemului de piaţă de tip occidental, dar nu este singurul. Foarte mulţi tineri nu mai găsesc o motivaţie să muncească.
De ce nu mai vor tinerii să muncească
NEET's este o abreviere din limba engleză pentru “nu în Educație, angajare sau formare” (trad. eng.: Not in Education, Employment and Training) şi defineşte persoanele cu vârsta între 16 și 24 de ani care și-au terminat studiile și sunt totuşi șomeri. Numărul NEET's din Marea Britanie de exemplu a crescut la peste un milion de persoane.
Definiţia este puţin diferită în România. Anume, în categoria NEET's se află la noi cei aflaţi între vârstele de 15 până la 29 de ani. Mai mult, din cauza felului cum funcţionează legislaţia şomajului, nu este vorba în România numai despre şomeri.
Conform Legii 76/2002, actualizată 2023, un şomer poate fi încadrat în această categorie cel mult 24 de luni. După aceşti doi ani de stagiu, pur şi simplu nu mai figurează în statisticile oficiale privind şomajul.
Citeşte şi: Rata șomajului, în creștere cu 6.444 de persoane în luna octombrie în România. Ce e de făcut?
Aşa că ne mândim cu un şomaj foarte scăzut, dar aspiratorul de forţă de muncă trage forţă de muncă venită din statele lumii a III-a.
Tinerii din România din categoria NEET's nu înţeleg de exemplu să lucreze în livrări, ori la serviciile din spate de la unele reţele de retail, ori la o anumită reţea de produse de simigerie, care angajează nepalezi sau sri lankezi.
La nivel național, la sfârşitul lunii martie a acestui an, în România, şomajul a fost de 3%, fiind înregistraţi 236.700 de şomeri, conform EURES.
Citeşte şi: Elevii care au 12 clase au drept de șomaj fie că au luat Bacul sau nu. Ce acte sunt necesare
Dar, aparent paradoxal, 19,8% dintre dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 ani din România nu erau prezenţi în statisticile oficiale privind Educaţia şi formarea profesională, conform Digi24.
Tinerii NEET's care stau sau cei care muncesc la negru ar putea să fie obligaţi să îşi schimbe statutul, prin diferite metode, pe care le poate pune la punct Legislativul.
O lege poate stabili de exemplu că, atunci când eşti în şomaj, iei aceşti bani dacă faci formare profesională, în perioada de şomaj, astfel încât, la finalul stagiului de formare, să ai o meserie.
Citeşte şi: Germania ar putea tăia ajutorul de șomaj al celor care nu se vaccinează anti-COVID
În acel moment, "la capătul instalaţiei" instituţionale, te aşteaptă angajatorii, cu ofertele şi cumva te determină să munceşti. La 1 ianuarie 2022, conform Balanţei Forţei de Muncă, populaţia ocupată civilă a fost de 963,9 milioane de persoane, reprezentând 66,3% din resursele de muncă. Adică vreo 33% din forţa de muncă din România se iroseşte.
România nu e ţara unde a apărut fenomenul. El este global. NEET's sunt în fruntea protestelor antisistem de Occident. Datele acestor neangajaţi se suprapun în UE, în general, peste cele ale şomerilor. Şomajul variază în UE între 2,5% la 12".
Rata medie șomajului, în rândul tinerilor, a fost de 14,8%, în UE. Cele mai scăzute rate au fost observate în Germania: 5,6%, Malta (7) și Cehia (7,1%), iar cele mai mari au fost înregistrate în Spania (28,0%), Italia (24,7%) și Suedia (22,1%). Peste 4,6 milioane de adolescenţi şi tineri adulţi sunt NETT's în SUA.
Şomerul suferă pentru că îşi caută un loc de muncă şi nu-l găseşte, NEET-ul are unde şi nu vrea să muncească. Unii dintre NEET's muncesc, dar nu o fac decât la negru şi câştigă foarte mulţi bani din aceasta. Una peste alta, avem de-a face în România de exemplu şi cu o piaţă alternativă a muncii: aşa-numiţii "influenceri".
Influencerii sunt acum fiscalizaţi
Este vorba despre cei ce se manifestă pe diferite reţele sociale sau platforme, ca TikTok, Instagram, Facebook sau YouTube, şi îşi monetizează această activitate alternativă.
Dar vremurile când puteau să muncească astfel la negru - adică să facă venituri frumoase din astfel de activităţi şi să nu fie fiscalizaţi, adică să nu plătească taxe şi impozite, au cam trecut.
Acum, dacă ai obținut aceste venituri, ca persoană fizică, impozitul datorat este de 10% din totalul veniturilor tale. Trebuie să depui la ANAF declarația unică, bifând secțiunea „venituri din străinătate”.
Bani la stat. Taxe, impozite
Şi, spune avocatul Gabriela Saucă, mai trebuie să dai la stat şi alţi bani, nu numai acest 10% din totalul veniturilor tale din străinătate, dacă depăşeşti un anumit venit minim.
Dacă veniturile obținute depășesc plafonul celor 12 salarii minime pe economie, atunci trebuie să plătești contribuția pentru sănătate (CASS). Lucru pentru care probabil că, în anumite momente din viaţă, vei mulţumi ANAF. Aceste contribuții se plătesc în sumă fixă, în funcție de salariul minim.
Spre exemplu, dacă ne referim la anul 2021, salariul minim a fost de 2.300 de lei. Calcule: 2.300 de lei x 12 luni =27.600 de lei. Dacă ai depășit această sumă, atunci trebuie să plătești CASS în cuantum de 2.760 de lei. Dacă ai venituri sub 27.600 de lei, atunci nu îți revine această obligație.
Contributor voluntar
Pentru veniturile din străinătate, nu se plăteşte contribuţie la pensie. Dar, iarăşi, dacă eşti prevăzător, în loc să spargi banii câştigaţi, până la ultima leţcaie, poţi să te duci voluntar la Casa de Pensii şi să contribui, caz în care fracţiunea legală din contribuţia ta benevolă se duce automat la Pilonul II de pensii private obligatorii.
Poţi de asemenea să-ţi faci o poliţă de pensie privată facultativă, pe Pilonul III. Mai scumpă, dar asta se va vedea în buzunarul tău, atunci când ieşi la pensie. Dacă vrei ca meseria ta de influencer să fie un business în sine, atunci va trebui să-ți deschizi un SRL sau un PFA, să ai organizată o contabilitate, iar regulile de impozitare se schimbă.
Şi iarăşi, şi în această situaţie, vei fi fiscalizat. Recomandăm să faci acest pas doar atunci când veniturile pe care le obţii au constanţă. Altfel, îţi faci firmă şi dai faliment.
