În ce condiții poți cumula pensia cu salariul? De la ce vârstă poți face acest lucru? Chestiunea continuării rămânerii în muncă până la 70 de ani este acum mai clară, după apariţia Normelor Metodologice.
HG 181/2024 clarifică lucrurile, care erau viu dezbătute. Când şi cum poţi ieşi la pensie? Cât poţi continua să lucrezi? Poţi continua să o faci şi în acelaşi timp să fii pensionar? În ce condiţii?
În ce condiții poți cumula pensia cu salariul? De la ce vârstă poți face acest lucru?
Totul porneşte de la stagiul minim de cotizare, care este de 35 de ani. Conform normelor, "stagiul de cotizare contributiv, pentru persoanele asigurate, pe baza contractului de asigurare socială, se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat și plătit conform legii contribuția de asigurări sociale".
Vârstele standard de pensionare, stagiile minime de cotizare contributive și stagiile complete de cotizare contributive, pentru femei și bărbați, sunt prevăzute în anexa nr. 5, privind vârstele standard de pensionare, la Legea 360, din 29 noiembrie 2023.
Principalul subiect de dezbatere de după apariţia noii legi a pensiilor a fost dacă mai poate fi posibil sau nu cumulul dintre pensie şi salariu, pentru că unii angajatori au interpretat că acest lucru nu mai este posibil.
Citeşte şi: Guvernul,anunț pentru pensionari: în ce condiții ar putea crește vârsta de pensionare. De ce depinde
Conform art. 15 din norme, "persoanele asigurate (...) care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pentru limită de vârstă (...) pot opta pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă sau continuarea activității, în baza aceluiași contract individual de muncă/raport de serviciu, până la împlinirea vârstei de 70 de ani".
Aceasta ar însemna că poţi primi pensie pentru limită de vârstă sau continuarea activităţii, până la 70 de ani. Unii interpretează că asta înseamnă că vechiul contract de muncă, de după pensionare, poate să continue până la 70 de ani, alţi că nu. Exprimarea legală din normele metodologice rămâne neclară.
La fel, unii spun că o altă soluţie ar fi ca, din momentul pensionării, persoana respectivă să încheie un alt contract de muncă, dar textul legal din norme este ambiguu, indirect şi se poate deduce asta.
Citeşte şi: DOCUMENT S-au publicat normele de aplicare ale noii legi a pensiilor. Care e noua formula de calcul
Aşa ar rezulta din aliniatul (2), al articolului 15, din norme. Pe scurt, acesta spune că prevederea ambiguă, pe care am citat-o mai sus, nu se aplică în anumite cazuri:
"a) Prevederile art. 46 alin. (2) din lege nu se aplică în următoarele cazuri: a) persoanelor care au îndeplinit condițiile de vârstă standard de pensionare și stagiu minim de cotizare/stagiu minim de cotizare contributiv, anterior datei de 1 ianuarie 2024;
b) persoanelor care s-au pensionat anterior datei de 1 ianuarie 2024;
Foto: Freepik.es
c) persoanelor care se vor pensiona ulterior datei de 1 ianuarie 2024, cu reducerea vârstei standard de pensionare, conform legii;
Speranţă de viaţă mai scăzută
d) persoanelor care ulterior înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, la vârsta standard de pensionare, continuă activitatea în baza unui alt contract individual de muncă/raport de serviciu.
Conform datelor transmise la nivel european, speranța de viață din România este cea mai mică. „Toate datele pe care noi am lucrat pentru a finaliza legea pensiilor, fireşte, sunt de la Institutul Naţional de Statistică.
Din păcate, în România speranţa de viaţă este sub media europeană, care este undeva la 80 de ani. În România, avem o speranţă de viaţă mai scăzută la bărbaţi – 71 de ani şi 9 luni – şi o speranţă de viaţă mai ridicată la femei – aproximativ 79 de ani.
