Conform autorităților, asistenții maternali urmează să fie scutiți de interzicerea cumulului pensiei cu salariul. După ședința de Guvern din 17 martie, ministra Muncii, Raluca Turcan, a anunțat că și asistenții maternali vor fi scutiți de la interzicerea pensiei cu salariul. Proiectul de lege a fost trimis la Parlament. 

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), din subordinea Ministerului Muncii, susține, într-un răspuns la solicitarea Newsweek România, că, la 1 ianuarie 2021, în sistemul de protecție specială erau angajați 271 asistenți maternali care aveau vârsta peste 65 de ani, respectiv peste vârsta maximă de pensionare, și se ocupau de creșterea și îngrijirea a  329 copii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială în condițiile legii.

Alți 102 asistenți maternali aveau 64 de ani împliniți și urmează să împlinească 65 de ani pe parcursul anului. Aceștia se ocupau de creșterea și îngrijirea a 137 de copii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială în condițiile legii.

Prin urmare, acești 373 de asistenți maternali ar urma să aleagă între a-și menține salariul de AMP sau de a opta pentru pensie, ceea ce înseamnă că cei 466 de copii pe care îi au în grijă ar putea ajunge înapoi în centrele rezidențiale.

Citește și: DEZBATERE Cât de eficientă e asistența maternală în România 

Asistenții maternali vor figura la excepții, spun autoritățile 

ANDPDCA susține, în răspunsul pentru Newsweek România, că „proiectul de act normativ la care faceți referire a fost prezentat în Guvern în primă lectură, iar asistenții maternali sunt exceptați”.

Cu toate acestea, conform proiectului privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, în forma în care este publicat acum pe site-ul Ministerului Muncii, asistenții maternali nu apar pe lista categoriilor profesionale care sunt exceptate.

„Proiectul de lege propune ca în sistemul public persoanele care desfășoară activități profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcție și care își continuă activitatea până la împlinirea vârstei de 70 de ani să poată opta în scris între pensie și veniturile astfel realizate.

În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, au fost introduse unele excepții de la regula suspendării pensiei cu veniturile obținute pe durata desfășurării activității.

Aceste excepții se aplică: a) persoanelor alese în funcții publice sau celor pentru care durata mandatului este  prevăzută de Constituție;

b) persoanelor care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr. 8/1996  privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) personalului didactic prevăzut de Legea educației naționale nr. 1/2011 plătit în regim de plata cu ora;

d) pensionarilor încadrați în gradul III de invaliditate;

e) membrilor Academiei Române”, conform draftului proiectului de lege.

Totuși, după ședința de Guvern din 17 martie, ministra Muncii, Raluca Turcan, a anunțat că și asistenții maternali și îngrijitorii la domiciliu (este vorba despre însoțitorii persoanelor cu dizabilități) vor fi scutiți de la interzicerea pensiei cu salariul. 

Citește și: Autorul amenințărilor la adresa Maiei Morgenstern, un tânăr de 25 de ani cu afecțiuni psihice 

De ce asistenții maternali n-ar alege pensia în detrimentului salariului, în opinia Protecției Copilului

În opinia Protecției Copilului, „Realitatea din teren, cât și evaluările detaliate care au fost realizate de-a lungul timpului asupra sistemului de protecție specială, au indicat în mod clar prevalența cazurilor în care asistenții maternali au asigurat continuitatea îngrijirii copiilor aflați în plasament, chiar și după pensionare, ceea ce indică faptul că schimbările de ordin politic sau administrativ nu au avut o influență directă și imediată asupra acestor cazuri.

Conform unei cercetări realizate de Banca Mondială în anul 2018 în cadrul proiectului implementat de ANDPDCA - „Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate” – cod SIPOCA 2, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă,  o parte importantă dintre asistenții maternali, la împlinirea vârstei de pensionare au optat pentru pensie, dar si pentru asigurarea continuității îngrijirii copilului în calitate de persoană de plasament. La acel moment, 1% dintre persoanele/familiile care aveau copii în plasament se aflau în această situație.

Acest lucru este o dovadă că, deși asistența maternală este definită ca fiind o profesie, reglementată ca atare din punct de vedere legal, o componentă importantă a exercitării acesteia este definită de latura emoțională a întregului proces implicat de creșterea, educarea și îngrijirea unui copil. Prin urmare, sunt motive să considerăm că puținii asistenții maternali care la acest moment cumulează pensia cu salariul nu vor renunța la copiii pe care îi îngrijesc, doar justificat de rațiunile financiare implicate de actualele propuneri legislative, care interzic cumulul pensiei cu salariul în sistemul public”.

Pe de altă parte, aceeași cercetare, citată de Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului, mai arată și că, în mod greșit, asistenții maternali încurajează copiii să le spună „mama“ și „tata“, „nu doar pentru că reprezintă măsura acceptării lor ca părinți de către copii, ci și pentru a minimiza sau slăbi rolul familiei biologice.”

De altfel, din cauza numărului ridicat de copii aflați în sistemul de protecție, a numărului redus de reintegrări în familie și a numărului scăzut de adopții, serviciile de asistență maternală s-au transformat în soluții de îngrijire pe termen lung – unii copii ajung să crească în asistență maternală până la nouă ani.

Datele din 2020 arătau că din cei 48.478 de copii din sistemul de protecție, 17.962 de copii erau îngrijiți de 11.600 de asistenți maternali, în sistem fiind considerat deficit de personal.  

Despre sistemul de asistență maternală și problemele înregistrate în sistem și cu AMP puteți citi aici mai multe: (Ne)adoptabil. De ce nu-și găsesc o casă 49.000 de copii

Explicații de la Protecția Copilului: De ce n-au un „acasă“ copiii din sistemul de protecție