Informația apare chiar pe site-ul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului (ANPDCA), care a semnat contractul pentru proiectul „Team Up“ în noiembrie 2018.
Managerul de proiect, Alina Anghilina, spune doar că măsura este acoperită de legile europene, fără să explice, însă, de ce ANPDCA a decis să folosească banii europeni ca să plătească retroactiv salarii, în loc să îi investească pe toți în cursurile de formare pentru asistenți.
Peste 2,6 miliarde de lei (568 de milioane de euro) este valoarea proiectului „Team Up“, din care, în luna ianuarie, a fost rambursată suma de 1,35 miliarde de lei (circa 297 milioane de euro), „aferentă primei cereri de rambursare, reprezentând cheltuieli cu plata salariilor celor peste 11.000 de asistenți maternali profesioniști (AMP) din sistemul de protecție specială a copilului, în perioada ianuarie 2014 – august 2018“, precizează Protecția Copilului, pe site.
O altă cerere de rambursare, în valoare de 132 de milioane de lei, reprezentând cheltuieli cu plata asistenților maternali în perioada septembrie-decembrie 2018, a fost depusă în luna februarie.
În ce constă proiectul
„Team Up“, care va dura până la finalul anului 2023, își propune să angajeze 4.000 de asistenți maternali profesioniști și să formeze alți 15.000 de asistenți (deși în tot sistemul de protecție sunt angajați, în prezent 11.300 de AMP), în condițiile în care România și-a asumat desființarea tuturor centrelor vechi până în 2020, ceea ce înseamnă că cei peste 16.000 de copii care cresc în instituții de stat ar trebui să fie transferați în grija unui AMP.
De asemenea, odată cu modificarea Legii 272/2004, privind protecția drepturilor copilului, copiii mai mici de șapte ani abandonați nu mai pot fi internați într-un centru de plasament.
Tot în urma proiectului, direcțiile de asistență socială vor avea un set de proceduri de lucru unitare privind munca asistenților maternali: „preluarea copilului, încetarea creșterii și îngrijirii copilului, consemnarea opiniei copilului, absenteismul copilului, identificarea și soluționarea cazurilor de abuz și neglijență“, potrivit explicațiilor managerului de proiect, pentru Newsweek România.
În primele nouă luni ale lui 2019, au fost recrutați și angajați 651 de asistenți maternali, din cei 873 estimați de AMP că vor fi angajați anul acesta de direcțiile județene pentru protecție a copilului, precizează și ANPDCA, într-un răspuns pentru Newsweek România.
Cazul Sorinei a băgat asistenții în sperieți
La conferința cu reprezentanții tuturor direcțiilor de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) pe tema proiectului, care a avut loc săptămâna trecută, oamenii au reproșat ANPDCA că rambursările vin târziu de la Ministerul Fondurilor Europene, dar și că asistenții care îngrijesc copii cu tulburări de comportament ar vrea mai multe sporuri, pentru că „e multă bătaie de cap“, au povestit, pentru Newsweek România, participanți la conferință.
Un alt subiect de care s-au plâns reprezentanții din județe se referă la găsirea și angajarea asistenților – „lumea nu mai e interesată, sunt prea multe controale după cazul Sorina“.
Alina Anghilina spune că plata retroactivă a salariilor asistenților este acoperită de lege
În vara acestui an, problemele sistemului de asistență maternală au fost aduse în atenția publică după cazul Sorinei - o fetiță de opt ani din Baia de Aramă, care a fost îngrijită de o asistentă maternală și apoi adoptată de o familie de români stabiliți în America.
Asistenta maternală a refuzat să dea copila familiei adoptive, pe motiv că ea însăși dorise să o adopte, în ciuda unei hotărâri judecătorești definitive. Newsweek România a prezentat, la momentul respectiv, documente semnate de asistenta maternală, prin care ea declara că nu vrea să o adopte pe Sorina.
Coaliția PSD-ALDE și televiziunile lor de casă, Antena 3 și RTV, au folosit cazul pentru a manipula asupra „abuzurilor Justiției“. În urma refuzului de a aplica hotărârea judecătorească, asistentei maternale i-a fost ridicat atestatul de AMP.
De altfel, în întrega țară, au fost peste 200 de cazuri în care asistenților maternali le-au fost ridicate atestatele în ultimii cinci ani. În multe cazuri, a fost vorba despre abuzuri asupra copiilor pe care îi aveau în plasament, a arătat Newsweek România, într-o analiză bazată pe datele colectate de la DGASPC-uri.
„Proiectul ar trebui să facă mai mult decât să formeze asistenții – pentru că ei nu sunt formați doar în baza unui curs și ar trebui să fie angajați mai mulți oameni care să monitorizeze asistenții maternali. Un asistent social monitorizează 100 de cazuri; sunt cazuri, în unele județe, în care un asistent monitorizează și 300 de AMP.
Nu zic că proiectul e rău, dar se putea face mai mult“, a explicat, pentru Newsweek România, un participant la conferință, care a mai adăugat și că asistenții sunt „prost plătiți“ (media salariului este undeva la 2.000 de lei pe lună).
Pe de altă parte, șefa proiectului a precizat, în răspunsul pentru Newsweek România, că Protecția Copilului „are în vedere“ și cursuri pentru calificarea asistenților sociali care ar trebui să monitorizeze activitatea AMP.
„Cheltuieli realizate conform prevederilor legale“
Alina Anghilina a acceptat să răspundă întrebărilor Newsweek România doar în scris. Legat de cheltuirea a peste jumătate din banii alocați în proiect pentru plata retroactivă a asistenților, aceasta a spus doar că „proiectul are o componentă retrospectivă“ și că „cererile de rambursare vizează cheltuieli realizate conform prevederilor legale menționate mai sus, respectiv pentru activitatea desfășurată de asistenții maternali în perioada 1 ianuarie 2014 – august 2018 și septembrie 2018 – decembrie 2018“.
Ea acitat Regulamentul UE 1303/2013: „Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor ESI (fonduri structurale - n.r.) dacă au fost suportate de un beneficiar și plătite între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2014, oricare dintre aceste date este mai apropiată, și 31 decembrie 2023“. Prevederile se regăsesc și într-un Ordin din 2018 al Ministrului Fondurilor Europene de atunci, Rovana Plumb.
Cine este Alina Anghilina
Alina Mihaela Anghilina, angajată ca manager al proiectului „Team Up“, în cadrul ANDPCA, începând de anul acesta, a câștigat, în primele șase luni ale anului, circa 66.500 de lei, de la Sindicatul Național al Funcționarilor Publici, unde este secretar general.
Veniturile de la ANPDCA nu le-a trecut în ultima declarație de avere, din iunie 2019, remisă la solicitarea Newsweek România. Ea a mai câștigat și puțin peste 2.000 de lei de la o firmă din București, unde este consilier juridic.
Alina Anghilina este absolventă de Drept la Universitatea Ecologică și este căsătorită cu Cristian Anghilina, de asemenea consilier juridic la ANPDCA, care a câștigat, în primele șase luni ale anului, circa 46.000 de lei.
Ea are și o firmă care desfășoară activități de consultanță pentru afaceri și management și este în Consiliul Director al unui ONG care oferă cursuri de formare pentru asistenții sociali.
