În doar șapte ani, România a înregistrat o scădere semnificativă a procentului angajaților care lucrează în weekend, de la 28,6% în 2016 la 18,1% în 2023.
Conform datelor Eurostat, în 2016, 28,6% dintre angajații români lucrau de obicei în weekend. Până în 2023, acest procent a scăzut la 18,1%, marcând o reducere de 10,5 puncte procentuale.
Altfel spus, unul din cei trei români care era de acord că lucreze la sfârșit de săptămână în 2016, în 2023 nu mai vrea să muncească sâmbăta sau duminica.
Românii nu mai vor să lucreze în week-end. Care sunt cauzele? Cine o face totuşi?
Această scădere plasează România sub media Uniunii Europene, care în 2023 era de 22,4%.
În UE, peste 20% dintre persoanele angajate au lucrat în weekend, în anul 2023. 22,4% dintre persoanele angajate din Uniunea Europeană lucrau de obicei în timpul weekendurilor.
Munca în weekend era mai frecventă în rândul lucrătorilor calificați în Agricultură, Silvicultură și Pescuit (49,5%), lucrătorilor din Servicii și Vânzări (48,9%) și persoanelor cu ocupații elementare (26,7%).
Citeşte şi: Deficitul bugetar ar fi sărit de 9%. Pensiile şi salariile bugetare sunt în pericol
19,2% dintre angajați (salariați) lucrau de obicei în weekend, iar același lucru era valabil pentru 46,7% dintre lucrătorii pe cont propriu cu angajați (angajatori) și 37,8% dintre lucrătorii independenți, fără angajați (lucrători pe cont propriu).
În Uniunea Europeană, anumite ocupații au o incidență mai mare a muncii în weekend: Lucrători calificați în Agricultură, Silvicultură și Pescuit – 49,5%.
Mai apoi, lucrători în Servicii și Vânzări – 48,9%, ocupații elementare – 26,7%, manageri – aproximativ 30%, operatori de utilaje și montatori de echipamente – aproximativ 23%.
Citeşte şi: Salarii de peste 5.000€/lună în țara bogaților din Europa, dar nu sunt doritori care să mai lucreze
Mai muncesc în week.end, prin natura meseriei lor, cei din personalul forțelor armate – aproximativ 22%, tehnicienii și profesioniștii asociați – aproximativ 18%.
De asemenea, lucrători în meserii și ocupații conexe – aproximativ 15%, profesioniștii – aproximativ 13%.
Scăderea muncii în weekend, în România, poate fi atribuită salarizării scăzute. România se află printre țările cu cele mai mici costuri salariale din Uniunea Europeană.
Citeşte şi: Un important producător auto dă afară 600 de oameni din 2.000 în România și taie salariile cu 25%
În anul 2024, costul mediu orar al muncii era de 12,5 euro, comparativ cu media UE, de 33,5 euro. Această diferență semnificativă poate descuraja angajații să accepte munca suplimentară, în weekend.
O altă cauză este schimbarea valorilor generaționale. Tinerii români, în special cei din Generația Z, acordă o importanță crescută echilibrului între viața profesională și cea personală.
Mulți dintre ei preferă flexibilitatea programului și evită munca în weekend pentru a-și dedica timpul liber activităților personale.
Românii nu mai vor să lucreze în week-end. Reducerea prezenţei fizice la muncă
Mai apoi, avem creșterea ponderii muncii by remote și a programelor flexibile. Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanță și a programelor flexibile.
Această schimbare a redus necesitatea prezenței fizice la locul de muncă în weekend, permițând angajaților să-și organizeze mai eficient timpul.
Lipsa motivației și a perspectivelor de carieră este o altă cauză. Mulți angajați români simt că munca suplimentară nu este recompensată corespunzător și nu aduce beneficii semnificative în evoluția profesională.
Românii nu mai vor să lucreze în week-end. Au crescut salariile
Această percepție reduce disponibilitatea de a lucra în afara programului standard. Un alt posibil motiv este și creșterea veniturilor. Ai mai mulţi bani, aşa că devii mai relaxat şi pretenţios şi negociezi.
În ultimul deceniu, câștigul salarial mediu net în România a cunoscut o creștere semnificativă, însoțită de fluctuații ale ratei inflației.
Femeie concentrată lucrând la laptop - Foto: Pexels/Andrea Piacquadio
Potrivit datelor statistice, salariul mediu net a crescut de la 1.859 lei în 2015 la 5.185 lei estimat pentru 2024, marcând o majorare de peste 178%.
Această evoluție a fost influențată de creșterea salariului minim, îmbunătățirea condițiilor economice și măsurile guvernamentale.
