În opinia Gabrielei Alexandrescu, cea mai mare problemă a statului român este lipsa de predictibilitate, autoritățile neadoptând până în prezent un program integrat de politici publice care să ajute un copil să iasă dintr-o comunitate vulnerabilă.
„Miniștrii se schimbă des, rareori cel nou preia din proiectele precedentului sau vrea să schimbe radical reguli, proceduri, ținte și o luăm de la capăt”, a punctat președinta executivă a Salvați Copiii.
O măsură urgentă pe care noul Executiv ar trebui să o ia este testarea copiilor cu teste non-invazive, pentru ca școlile să rămână deschise. Gabriela Alexandrescu a subliniat că „deciziile privind închiderea școlilor nu au fost mereu coerente” și că, în afară de pierderea efectivă a cantității de materie, copiii vulnerabili s-au simțit abandonați de autorități.
Anul acesta, Salvați Copiii și-a propus să strângă, pentru proiecte în sprijinul copiilor vulnerabili, peste 800.000 de euro, prin campania „Festivalul Brazilor de Crăciun”, care ajunge la cea de-a 21-a ediție. Licitarea celor 26 de brazi creați de designeri va avea loc la Muzeul Național de Artă al României, în 9 decembrie.
Până acum, în cadrul acestor campanii organizate în ultimii 20 de ani, în luna decembrie, Salvați Copiii a strâns peste 6,5 milioane de euro, care au fost investiți în programe de reintegrare socială a peste 112.000 de copii.
În doi ani de criză, copiii au plătit cel mai mare preț: acces inegal la educație, calitatea hranei a fost afectată, accesul la servicii medicale - îngreunat
Newsweek România: În cei 20 de ani de organizare a Festivalului Brazilor de Crăciun, ați strâns peste 6,5 milioane de euro. Povestiți-mi, vă rog, despre cele mai ample proiecte sociale pe care le-ați finanțat din fondurile strânse în cadrul campaniei. Câți copii au beneficiat de pe urma ajutorului organizației Salvați Copiii din aceste campanii de strângere de fonduri?
Gabriela Alexandrescu: Prin cele 20 de ediții de până acum, Festivalul Brazilor de Crăciun a devenit polul de solidaritate al anului, aș putea spune: au fost astfel colectate fonduri totale de 6.517.800 euro, iar 112.285 de copii proveniți din medii sociale precare au fost reintegrați socio-educațional, corectându-se, astfel, disparitățile sociale care i-ar fi condamnat să nu poată rupe cercul vicios al sărăciei.
Pentru cea de-a 21-a ediție, 26 de artiști au creat în atelierele lor brazi care spun povestea binelui ce trece de la unul la altul, prin empatie și solidaritate. Brazii sunt expuși la Muzeul Național de Artă al României, partenerul ediției din acest an.
Fondurile sunt mai necesare ca oricând, am creat un Fond special de solidaritate, care să ne ajute să restabilim accesul la educație si la servicii medicale pentru copiii vulnerabili. Ei sunt în risc crescut, după această perioadă socială grea, și excluziunea socială va avea consecințe pe termen lung, pentru ei, dar și pentru noi, ca societate.
De-a lungul timpului, am construit programe complexe de reincluziune școlară, cum e „A doua șansă”, și de prevenire a abandonului școlar, prin programe de tipul Școală după școală. În centrele educaționale, copiii primesc atât sprijin pedagogic, cât și socio-emoțional.
Avem programe integrate de educație timpurie și programe dedicate copiilor rămași singuri în țară, în urma migrației economice a părinților. Noi dezvoltăm programe focusate, suntem în comunități, identificăm nevoile și apoi definim acele servicii sociale care să ajungă cu adevărat la beneficiari.
Brad care va fi licitat anul acesta, creat de Obie Platon. Sursă: Salvați Copiii
Newsweek România: Ajungeți în 2021 la cea de-a 21-a ediție a campaniei, organizată pentru al doilea an în perioada pandemiei COVID. În ce măsură mai sunt firmele deschise să doneze în contextul economic actual? Aveți o sumă pe care v-ați propus să o strângeți anul acesta?
Gabriela Alexandrescu: Fondurile necesare ajung la peste 800.000 de euro, pentru că acum vorbim despre un angajament mai amplu și despre o situație de urgență. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, riscul de sărăcie severă a crescut pentru copii. Nu avem mult timp să corectăm disparitățile, înainte ca acestea să condamne copilul vulnerabil la marginalizare.
În aproape doi ani de criză sanitară, copiii români au plătit cel mai mare preț social: accesul la educație a fost unul inegal și precar, calitatea hranei a fost afectată, iar accesul la servicii medicale a fost îngreunat, mai ales în cazul copiilor bolnavi cronic.
Copiii au fost cei mai vulnerabilizați de pandemie, riscul de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor a crescut cu 0,5 puncte procentuale, în vreme ce pentru adulți a scăzut cu 1,2 puncte procentuale. Astfel, în 2020, potrivit datelor oficiale Eurostat, 1.582.000 de copii din România (36,3%) se aflau în risc sever de sărăcie. Asta înseamnă cu 400.000 mai mulți copii vulnerabili, față de rapoartele anterioare.
Citește și: Aproximativ 18 milioane de copii din Uniunea Europeană suferă de sărăcie | Newsweek Romania
Miniștrii se schimbă des, rareori cel nou preia din proiectele precedentului, vrea să schimbe radical reguli și o luăm de la capăt
Newsweek România: Salvați Copiii este unul din ONG-urile care suplinesc statul român în foarte multe domenii – educație – mă gândesc la programele de tip „Școală după școală” sau grădinițe estivale, sănătate – dotați spitale și maternități pentru a salva copiii prematuri, sănătate mintală – în pandemie ați deschis linia telefonică Family Tel, aveți linie de raportare a abuzurilor online, faceți cercetări în care atrageți atenția asupra situației mamelor minore. Ați simțit că statul român este un partener al organizației pe care o conduceți?
Gabriela Alexandrescu: Problema majoră a statului român, a autorităților, nu e atât rea-voința, cât lipsa de predictibilitate și de continuitate. Vă dau un exemplu: România e țara în care transferul social, adică ieșirea unui copil din comunitatea vulnerabilă, se face foarte greu sau chiar deloc.
Asta, pentru că nu există un program integrat de politici publice, de la garantarea reală a accesului la educație, până la accesul la servicii sociale care țin de sănătate, de formare a carierei, de sprijinire socio-economică și așa mai departe.
Miniștrii se schimbă des, rareori cel nou preia din proiectele precedentului sau vrea să schimbe radical reguli, proceduri, ținte și o luăm de la capăt, în această atât de irosită zi a cârtiței.
Un parteneriat cu statul înseamnă, pentru noi, mai ales predictibilitate.
Newsweek România: În ce măsură apreciați că statul român preia modelele de bune practici de la Salvați Copiii, pentru a le replica la nivel macro?
Gabriela Alexandrescu: În măsură moderată, aș spune. Am reușit să facem reforme importante în ceea ce privește binele copilului în România, la capitole cum sunt abuzul asupra copilului, exploatarea prin muncă a acestuia, bullying-ului. Aici am impus modificări legislative.
Dar sunt și capitole unde inerția sistemului este mare: de pildă, în ceea ce privește „Școala după școală”, pentru care milităm de ani de zile, în condițiile în care educația are costuri ascunse, iar acestea, la rândul lor, creează clivaje între copii.
Citește și: STUDIU Anxietatea, cel mai des diagnostic psihologic pus copiilor in pandemie | Newsweek Romania
Dar vă dau un exemplu recent: din luna aprilie, Salvați Copiii România solicită autoritaților testarea non-invazivă a copiilor în școli, pentru a preveni răspândirea SARS-CoV-2 și, astfel, pentru a pune școala la adăpost, să poată rămâne deschisă. Suntem în decembrie și, iată-ne tot aici.
Am însă o concluzie optimistă: societatea e măcar cu un pas înaintea statului și bunele noastre practici sunt preluate la nivel social. De altfel, asta e o miză inportantă.
Brad care va fi licitat anul acesta, creat de Ștefania Mircea. Sursă: Salvați Copiii
E nevoie urgent de testarea copiilor cu teste non-invazive, pentru ca școlile să rămână deschise
Newsweek România: Zilele acestea asistăm la instalarea unui nou Guvern. Care sunt cele mai stringente probleme pe care ar trebui să le aibă în vedere Executivul în ceea ce privește copiii?
Gabriela Alexandrescu: Ca măsură urgentă, testarea copiilor pentru SARS-CoV-2, cu teste salivare, non-invazive. Acest lucru e o garanție că prioritară este menținerea școlilor deschise și sigure pentru copii. Educația a fost suficient sacrificată.
Apoi, e nevoie de o finanțare eficientă a educației, în așa fel încât să fie corectate disparitățile între copii: programul „Școala după școală” e, aici, vital.
Investiția în accesul la educație e primul pas pentru corectarea acestor statistici dramatice, care așează România pe primul loc în ceea ce privește riscul de sărăcie severă la copii.
Totodată, e necesară o radiografiere de sistem. Acces egal la tratament medical înseamnă și intervenția în comunitate, dar și dotarea cu aparatură medicală performantă a spitalelor din întreaga țară.
Citește și: Ministerul Familiei promite familiilor cu copii ajutor să cumpere mașini cu șapte locuri | Newsweek Romania
Deciziile privind închiderea școlilor nu au fost mereu coerente
Newsweek România: Cum priviți dvs. modul în care s-au luat până acum deciziile privind închiderea și deschiderea școlilor în pandemie și cât de mare credeți că va fi decalajul dintre copiii care au putut să facă școală online și cei vulnerabili, fără acces la internet sau cu acces redus la internet și mijloace tehnice, dacă tragem o linie după doi ani de pandemie?
Gabriela Alexandrescu: Decalajele create sunt enorme și grave și ele nu privesc doar cantitatea de informații la care copiii care au avut acces limitat la educația online nu au primit-o. Aceste decalaje se traduc prin discriminare socială, marginalizare, or, acestea sunt traume pe care copilul vulnerabil le are pe termen lung.
Deciziile privind închiderea școlilor nu au fost mereu coerente. După șocul stării de urgență, când pandemia era un lucru complet nou și multe state europene au închis școlile, România nu a aplicat măsuri diferite, în funcție de situația locală. Au fost localități cu puține cazuri de COVID-19, unde școlile au fost închise, deși mulți copii, și chiar profesori, nu aveau acces la internet. Asta a creat niște clivaje care puteau fi evitate.
Salvați Copiii a lucrat încă din vară cu copiii în programe complexe de educație remedială. Și, iarăși, aici nu este vorba doar despre a recupera materia pierdută, ci și despre a recupera statutul de membru al societății. Acesta a fost sentimentul acestor copii, unul de abandon, și aici încă lucrăm cu ei, la a reface liantul social fără de care o societate nu poate funcționa.
