Şcolile defavorizate nu mai primesc banii de la buget, când România e codaşă la testele PISA. O prevedere-cheie din Legea învățământului preuniversitar, de sprijin pentru școlile defavorizate, nu va fi aplicată înainte de anul 2025.
Acest lucru este valabil și pentru modul de alocare a fondurilor, pentru școlile cu puțini elevi, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor.
Şcolile defavorizate nu mai primesc banii de la buget
Măsurile sunt introduse la doar o săptămână după publicarea rezultatelor PISA 2022, evaluarea internațională ce indică în România diferențe majore între rezultatele elevilor din medii favorizate și ale celor din medii defavorizate, ceea ce plasează România pe ultimul loc între țările participante la PISA, din punct de vedere al echității educaționale.
Noul proiect de OUG prevede prorogarea până la începutul anului școlar 2025-2026 a unor măsuri din Legea 198/2023. Printre acestea:
- Art. 138 alin. (5) referitor la suplimentarea costului standard pentru școlile defavorizate;
- Art. 139 alin. (7) referitor la baza mai largă de calcul pentru fondurile alocate școlilor cu puțini elevi;
- Art. 138 (5) prevede că, pentru școlile defavorizate, să fie suplimentat cu 25% costul standard pentru școlile defavorizate:
Citeşte şi: Județul din România rămas paralizat în urma ninsorilor. 36 de școli au rămas fără energie electrică
„Costul standard pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%.”
Art. 139, aliniat (7), din Legea 198, prevede ca, pentru școlile cu mai puțin de 300 de elevi, să fie luat în considerare un număr mai mare de elevi, în calculul fondurilor alocate școlilor:
„Baza de calcul a fondurilor alocate unităților de învățământ, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev calculat de CNFÎP.
Citeşte şi: Atitudinea directoarei unei școli din România, după un incident grav. ”Nu se va rezolva nimic”
În cazul unităților de învățământ cu personalitate juridică cu mai puțin de 300 de elevi sau mai puțin de 300 de antepreșcolari, preșcolari și elevi, alocarea fondurilor se face luând în considerare un număr mai mare de elevi astfel încât procesul educațional să se poată desfășura în condiții normale, conform edupedu.ro
Factorul de multiplicare este stabilit de CNFÎP și este adoptat prin hotărâre a Guvernului privind costul standard”, arată articolul citat.
Ce este costul standard pe elev
Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:
- costul pentru cheltuielile cu salariile și
- costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.
Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală / grădiniță.
Citeşte şi: ISJ Iași anunță inspecții majore în școlile din județ: Prea mulți elevi cu note de 4 care iau bursă
România în care au loc aceste măsuri de austeritate bugetară este cea în care e dezastru la testele PISA. La mai bine de 20 de ani de când am început să participăm la aceste teste, România bate pasul pe loc.
Nivelul este același, adică foarte scăzut. În Uniunea Europeană, după noi este doar Bulgaria. Nu reușim să depășim ca țară nivelul general de competență 2, considerat nivelul critic. Aproape jumătate dintre elevi nu înțeleg ce citesc, adică sunt analfabeţi funcţionali.
