Tăierea pensiilor speciale de 25.000 lei, aviz negativ la CSM. De ce nu sunt șanse să fie adoptată?

Consiliul Superior al magistraturii a dat un aviz negativ proiectului de lege care urmează să taie pensiile speciale.

Citește și: Salariile şi pensiile sunt plătite pe datorie. Când ar putea fi înghețate? Avem deficit record

Citește și: Casa de Pensii anunță beneficii la pensia limită de vârstă, de urmaș și invaliditate. Cum aplici

Reamtim că PSD, PNL și UDMR au depus un proiect de lege prin care se reduceau pensiile speciale.

Pensia specială medie este de 25.000 de lei și este luată de 5.800 de magistrați.

Citește și: Pensiile speciale, tăiate cu sume între 3.000 și 6.000 lei. Crește și vârsta de pensionare

Tăierea pensiei speciale de 25.000 lei, aviz negativ de la Consiliul Magistraturii. Decizia, la CCR

Proiectul de lege pentru tăierea pensiilor speciale prevedea o nouă formulă de calcul pentru pensiile magistraților. 

În acest moment, pensiile speciale ale magistraților se calculează aplicând un procent de 80% la media salariilor pe ultimii 4 ani. Procentul urmează să scadă la 65%.

Newsweek a făcut simulări, iar pensiile magistraților ar urma să scadă cu sume între 3.000 și 6.000 de lei. 

Citește și: Pensiile speciale, tăiate cu sume între 3.000 și 6.000 lei. Crește și vârsta de pensionare

Proiectul de tăiere a pensiilor speciale prevede că vârsta de pensionare va crește la 65 de ani până în 2045.

CSM a dat, azi, aviz negativ pe acest proiect. Vedeți documentul mai jos:

Astfel că, în cazul în care Parlamentul aprobă legea de tăiere a pensiilor speciale, CSM va sesiza Curtea Constituțională. La CCR sunt 8 judecători din 9 care au pensii speciale.

De ce a avizat CSM tăierea pensiilor?

CSM a a arătat în documentul de mai sus că nu există motive pentru reducerea pensiilor. Comisia Europeană a decis să oprească o tranșă de 230.000.000 dolari din cauza pensiilor speciale.

„Așa cum rezultă din comunicarea Comisiei, în analiza preliminară din 15 octombrie 2024 aceasta a evaluat pozitiv obiectivul 215, apreciindu-l ca fiind îndeplinit în mod satisfăcător ca  urmare a intrării în vigoare a reformei realizate prin Legea nr. 282/2023 privind modificarea și completarea actelor legislative în domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Ulterior, prin Decizia Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, a fost declarat neconstituțional un element al reformei, și anume impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, măsură cu privire la care anterior Comisia reținuse că a consolidat caracterul contributiv al regimurilor speciale de pensii și a asigurat o mai mare echitate a sistemului de pensii în ansamblu.

Prin urmare, Comisia a constatat că, din acest motiv, jalonul 215 care impune „consolidarea principiului contributiv al sistemului" și „corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere al aspectului contributiv" nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător.

Tăierea pensiilor speciale - a greșit guvernul intenționat?

Așadar, elementul cheie în evaluarea realizată de Comisia Europeană este reprezentat de soluția de impozitare, iar nu de condițiile de pensionare prevăzute de legislația privind statutul magistraților, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condițiile de pensionare fiind evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării realizate de aceasta la data de 15 octombrie 2024. 

Ne întrebăm - nu a înțeles guvernul mesajul Comisiei Europene? Pentru că dacă CSM are dreptate (și sunt șanse mari să fie așa), proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale va pica sigur la CCR. Asta, pentru că guvernul a corectat ceva ce Comisia Europeană nu a imputat României.

În documentul care avizează negativ Proiectul de tăiere a pensiilor speciale, CSM mai spune că: „O nouă intervenție normativă cu privire la condițiile de pensionare, după doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, este de natură să afecteze stabilitatea cadrului normativ și să atragă consecințe grave asupra activității sistemului judiciar”.