Oamenii ar fi putut ajunge în Mallorca, Spania, cu cel puţin 5.600 de ani în urmă, conform unui nou studiu la realizarea căruia a participat şi profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviţă al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).
Expertul este şi profesor de geologia carstului şi paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA).
Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de universitatea clujeană, acest studiu a fost publicat vineri, în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature.
Cercetător român: Un pod scufundat din Mallorca indică prezenţa umană acum 6.000 de ani
Conform studiului, această dată este cu aproape 2.000 de ani mai veche decât sugerau cercetările anterioare şi a fost estimată prin calcularea momentului în care ar fi putut fi construit un pod antic, acum scufundat, de pe insulă.
Mallorca este una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană şi, cu toate acestea, a fost printre ultimele insule colonizate, cercetările anterioare sugerând că cea mai timpurie aşezare de pe insulă ar fi putut fi construită cu 4.600 - 4.200 de ani în urmă.
Profesorul Bogdan P. Onac şi colegii săi au reevaluat intervalul de timp în care au sosit primii oameni pe Insula Mallorca. Noile rezultate de vârstă absolută (datate precis cu metoda uraniu-toriu) a depunerilor minerale (calcit şi aragonit) acumulate în jurul speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane etc.) şi înălţimea unei benzi de colorare existente pe podul scufundat au servit ca indicatori în estimarea cu precizie a schimbărilor istorice ale nivelului mării şi pentru datarea construcţiei podului, menţionează sursa citată, arată Agerpres.
Citește și: Cât de cald va fi în destinațiile de vacanță preferate de români
Astfel, profesorul Onac şi echipa sa au stabilit că podul din Peştera Genovesa a fost construit acum 6.000 de ani, cu aproape două mii de ani mai devreme decât estimarea anterioară - reducând decalajul temporal între colonizarea insulelor din estul şi vestul Mediteranei. Podul constă din blocuri mari de calcar aşezate unele peste altele pentru a conecta două săli uscate ale peşterii. Coloraţia distinctă din secţiunea superioară a podului a fost cauzată de precipitarea calcitului la nivelul apei când podul era încă în uz. Comparând adâncimea la care apare coloraţia pe pod cu o reconstituire extrem de precisă a evoluţiei nivelului mării din ultimii 6.000 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că podul nu ar fi putut fi construit mai devreme de această dată, deoarece zona pe care o traversează nu ar fi fost sub apă la acea vreme. De asemenea, podul nu putea fi construit cu mai puţin de 5.600 de ani în urmă, deoarece nivelul mării ar fi ajuns deasupra podului, evidenţiază comunicatul UBB.
Citește și: În ce stațiuni turiștii români pot fi amendați cu 1.500 euro dacă sunt prinși cu berea în mână?
Scopul construirii podului de piatră rămâne neclar. Acesta ar fi putut facilita accesul oamenilor într-o sală interioară a peşterii (singura neindundată), fie pentru a se refugia, fie pentru anumite ritualuri sau doar pentru a depozita la rece alimentele în timpul zilelor fierbinţi din Mallorca. Indiferent de motivaţia construirii podului, prezenţa acestuia sugerează că primii oameni trebuie să fi ajuns în Mallorca cu cel puţin 6.000 de ani în urmă, adică aproape cu 2.000 de ani mai devreme decât se ştia până acum, se mai subliniază în comunicatul universităţii din Cluj-Napoca.
