Companiei i se va oferi posibilitatea de a construi elemente neesențiale ale rețelei, transmite Mediafax, citând Guardian.
Astfel, chinezii nu vor putea opera în locațiile sensibile precum instalațiile nucleare și militare, iar cota sa de piață va fi limitată la 35%. Jurnaliștii britanici scriu că decizia a fost motivată de o lipsă a alternativelor pe termen scurt.
Cei care s-au opus acestei decizii, printre care și mai mulți parlamentari britanici, se temeau că acordarea permisiunii ca Huawei să construiască rețeaua ar putea preda Beijingului controlul asupra infrastructurii. Au existat, de asemenea, îngrijorari că, prin legăturile strânse ale Huawei cu guvernul chinez, echipamentul ar putea fi folosit pentru spionaj, lucru pe care compania l-a negat mereu.
Posibilitatea acestei colaborări a provocat tensiuni cu Statele Unite, care l-au avertizat pe premierul Boris Johnson să nu permit intrarea Huawei în acest domeniu din cauza problemelor de securitate.
De altfel, administraţia Donald Trump a impus limite privind colaborarea Huawei cu firme americane şi a îndemnat ţările aliate să adopte măsuri similare, invocând riscuri asupra siguranţei naţionale.
Washingtonul denunţă presupusa apropiere a Huawei de armata chineză, argumentând că fondatorul companiei chineze, miliardarul Ren Zhengfei, un simpatizant al Partidului Comunist, a fost ofiţer de telecomunicaţii în timpul stagiului militar.