OUG 39/2018 privind Parteneriatul Public-Privat (PPP) reprezintă cel mai important instrument pentru primarii din România care își gândesc proiectele pe termen lung și care doresc în mod real să facă performanță și să construiască rapid proiecte de infrastructură concrete lăudate de cetățeni.
Timp de mulți ani, primăriile au fost în imposibilitatea de a realiza proiecte conform cu nevoile lor de dezvoltare. Pe de o parte, legea interzicea primăriilor să se poată împrumuta, cumulat la nivelul întregii țări cu mai mult de 1,2 miliarde de lei/an, împrumuturile fiind autorizate de Ministerul de Finanțe. Pe de altă parte, vechea lege a PPP nu a fost de niciun ajutor. Iar cu absorbția ridicată a fondurilor UE nu se pot lăuda decât puțini.
OUG 39/2018 oferă însă perspective de dezvoltare durabilă pe termen lung. Știm foarte bine că UAT-urile nu au destulă forță financiară pentru a face investiții majore folosind doar propria finanțare. Tocmai de aceea, Legea PPP creează o breșă în sistem și oferă primarilor posibilitatea de a identifica parteneri privați alături de care să realizeze proiecte majore în infrastructură.
Modul de acțiune este foarte simplu: Primăria împreună cu partenerul privat, selectat conform Legii 98/2016, creează o companie de proiect care realizează investiția, o operează și o întreține pe perioada contractului. Contractul poate fi semnat pe o perioa-dă ce începe de la 5 ani, fără a avea o limită maximă de timp. Asta înseamnă că un proiect de infrastructură ce va fi folosit de contribuabili în următorii 50 de ani va fi plătit nu doar de cei care trăiesc și muncesc astăzi, ci din taxele și impozitele plătite peste timp de toate generațiile de contribuabili care beneficiază de realizarea proiectului local respectiv. Este treaba investitorului privat să finanțeze partea sa de proiect: fie se împrumută de la bancă, fie vine cu fonduri proprii. Primaria are doar obligatia de a asigura minimum 50% din veniturile anuale ale companiei de proiect, dar totodată încasează și cotă-parte din profitul acesteia.
Foarte important este însă faptul că, pe toată durata contractului, investitorul privat se ocupă de mentenanță, de întreținere și de renovare, iar interesul lui direct va fi să lucreze la cele mai bune standarde.
În urma acestui tip de contract, toată lumea câștigă: Primăria realizează proiectul rapid și la standarde ridicate, scapă de licitații și contestații (fiind responsabilitatea companiei de proiect de a contracta, angaja și superviza toate lucrările și serviciile aferente), iar investitorul privat obține un profit stabil și sigur pe o perioadă lungă de timp.
O problemă poate fi identificarea investitorilor dispuși să investească pe termen lung în investiții public-private. În România această cultură abia acum se dezvoltă, însă țări din jurul nostru precum Polonia sau Cehia și-au bazat creșterea economică pe acest tip de colaborare. Tocmai de aceea noi credem că acesta este cel mai bun instrument de dezvoltare a României în următoarele decenii.
Pe scurt, pașii pe care un primar trebuie să îi urmeze:
- Să realizeze un Studiu de fundamentare care să analizeze viabilitatea și bancabilitatea proiectului, precum și modul de alocare a riscurilor.
- Urmează ceea ce numim „road show“. Proiectul este prezentat potențialilor investitori interesați, iar consultările cu aceștia stau la baza realizării documentației de elaborare a ofertei.
- Se organizează licitația prin care se selectează partenerul privat.
- Se semnează contractul de parteneriat public-privat, care poate fi de două tipuri:
- PPP instițutional - noua companie de proiect este înființată prin aport atât din partea autorității locale, cât și din partea investitorului
- PPP contractual unde firma nou înființată este 100% deținută de investitorul privat, fără ca primăria să dețină acțiuni, ea fiind legată de obiectivul realizării și operării proiectului prin simplul contract de parteneriat public-privat.
- Începerea lucrărilor și realizarea obiectivelor.
Fără nicio îndoială, OUG 39/2018 pune bazele de dezvoltare coerentă și rapidă a comunităților cu edili energici.
Valentin Miron,
Managing Partner, VMB Partners
